vineri, 10 iulie 2009

INTRODUCERE

O natiune poate supravietui nebuniilor proprii, si chiar ambitiei, dar nu poate supravietui tradarilor din interior.

Un inamic stând la poarta este mai putin formidabil, pentru ca acesta este cunoscut si îsi poarta steagul în mod deschis împotriva cetatii.

Dar tradatorul se misca liber printre cei din interiorul portilor, murmurul lui viclean susurând pe toate aleile, auzite chiar pe holurile guvernului.

Pentru ca tradatorul nu pare a fi tradator. Vorbeste cu accent similar cu cel al victimelor lui, poarta chipul si hainele lor, apelând la sentimentele profunde ale inimilor tuturor oamenilor.

Putrezeste sufletul unei natiuni; lucreaza în secret si necunoscut în noapte, sa submineze stâlpii unui oras; infecteaza corpul politic pentru ca acesta sa nu mai reziste".

Marcus Cicero, vorbind lui Caesar, Crassus, Pompey si senatului Roman.

miercuri, 8 iulie 2009

Spioni in Sutana !

Din Cartea: Spioni in Sutana, de Vasile Dumitru Fulger la Aldo Press, 2008.

De unde pana unde aceasta asociatie Iezuit - Spion ? Sau invers: Spion - Iezuit. Care este legatura ?
Ne lamurim imediat, facand apel la dictionar. Termenul de IEZUIT are doua intelesuri. La propriu inseamna "membru a ordinului calugaresc catolic - "Compania lui Iisus" - intemeiat in anul 1534 de calugarul spaniol Ignatiu de Loyola pentru combaterea Reformei si intarirea puterii papale.
Vorbind insa la figurat, IEZUIT inseamna omul ipocrit, intrigant, perfid, viclean.

Cinstit vorbind, aceste "calitati" care caracterizeaza de regula pe cei care-i gratulam cu termenul de "iezuit" le intalnim nu numai la cei care ne spioneaza din curiozitate sau rautate, ci si la cei care si-au ales profesiunea de spion.

Din literatura de specialitate, aflam ca "de regula", membrii ordinului mai sus pomenit erau oameni "alesi" cu multa grija, instruiti in spiritul unei supuneri neconditionate, oarbe, fata de sefi. In plus, iezuitul era invatat sa foloseasca toate mijloacele de influentare spirituala a credinciosilor, fiind justificate toate procedeele - minciuna, calomnia, otrava sau pumnalul (plumbul-glontul) unui asasin platit.

E. Cerneak, in lucrarea sa "Cinci secole de razboi secret", dedica un capitol intreg ordinului iezuit (Compania lui iisus), din care se desprind multe idei ce se axeaza perfect pe tema abordata in acest volum. Iata cateva dintre ele:

1. - Statutul si regulamentul iezuitilor erau subordonate scopului de a-i transforma in propovaduitori si agenti zelosi ai catolicismului, iar deseori in agenti secreti sau organizatori ai unor servicii secrete;

2. -
Adesea, confesorul unui rege sau seful unei scoli a iezuitilor era, in fond, rezidentul caruia ii era subordonata o larga retea de spionaj sau seful unei scoli de spionaj;

3. -
Preotii audiau cursuri speciale, devenind spioni sau diversionisti bine instruiti. Deseori, rolurile de predicator si spion erau cumulate de aceeasi persoana. Uneori, spionul iezuit renunta la camuflajul de predicator;

4. - Agenti ai ordinului iezuit puteau fi atat membrii ordinului, cat si persoane laice.
De regula, iezuitii actionau doar ca o forta ce conducea din umbra, cautand sa realizeze cele mai tenebroase actiuni cu "maini" straine;

5. -
Nu de putine ori, iscoadele-spionii din "Compania lui Iisus" unelteau chiar pe teritoriul adversarului. In alte cazuri actionau pe ascuns (secret) prin persoane interpuse, ei insisi ramanand in tarile catolice, inaccesibile dusmanilor lor;

6. -
Spionii iezuiti erau gata sa ajute pe cei de la conducerea statului in care se aflau sau, din contra, sa actioneze impotriva acestora, sa incite masele populare la tulburari, sa predice, pe ascuns sau deschis, uciderea celor pe care-i considerau adversari sau piedici in drumul lor catre atingerea unor obiective, totul in functie de scopurile pe care le urmareau la momentul respectiv in tara vizata;

7. -
Iezuitii aprobau si sprijineau incercarile unora de a instaura in Europa dominatia unei singure puteri religioase, desigur cea catolica. "Compania lui Iisus" nu a tinut niciodata seama de faptul ca o asemenea perspectiva este cu totul potrivnica intereselor altor religii si tari (state);

8. -
Ordinul iezuit, pe langa serviciul propriu de informatii, a avut si unul de contraspionaj. Nu a existat o organizatie aparte, dar toti membrii ordinului aveau si obligatia de a depista si demasca pe dusmanii strecurati in randurile lor. "Contraspionajul" actiona in special impotriva celor care , la un moment dat, se rupeau de trecutul lor si porneau sa demaste tainele (secretele) si scopurile "Companiei lui Iisus".

Cunoscand toate acestea, se poate spune ca iezuitii au avut, la vremea lor (nota: dar mai ales astazi-sec. XX-XXI), un adevarat "Serviciu de Informatii si Contrainformatii", fiecare fiind angrenat intr-o directie sau alta.

Literatura de specialitate consemneaza faptul ca serviciul de spionaj al iezuitilor a organizat zeci de comploturi, revolte si asasinate.
Acelasi serviciu a influentat incheierea unor acorduri politice si destramarea mai multor aliante intre state, tot ei au ajutat la instaurarea la putere sau, din contra, la rasturnarea de la putere a diferitelor grupuri si clici de pe la curtile regale.

Iezuitii au luat parte, direct sau indirect, la unele asasinate politice de la sfarsitul sec. XVI si in prima jumatate a sec. al XVII-lea (nota: deasemenea in sec. XVIII, XIX, XX si desigur in XXI).

Wilhelm de Orania, considerat un dusman inversunat al bisericii, a fost asasinat, la 10 iulie 1584, ca urmare a unui complot pus la cale de "Ordinul lui Iisus".
Iezuitii au fost implicati si in masacrele comise in Noaptea Sfantului Bartolomeu (Franta - 24 august 1572).
S-au aflat, de asemenea, in culisele mai multor curti regale (Spania, Germania, Italia, Anglia, Franta) tragand sfori pentru pregatirea si desfasurarea unor conflicte, chiar razboaie, religioase. Activitatea pentru obtinerea in prealabil a datelor si informatiilor necesare organizarii si desfasurarii actiunilor preconizate era in toi, se extindea si se perfectiona permanent.


Nota:

In cartea lui Eric Frattini, „Sfanta Alianta-500 de ani de spionaj la Vatican”, aparuta la editura „Sens Tritonic” in anul 2008, se vorbeste despre existenta unui „Serviciu de Informatii si Contrainformatii” apartinand Vaticanului, si care poarta numele de „Sfanta Alianta”.
„Sfanta Alianta” ca si Serviciu de Informatii, a fost fondat in anul 1566 din ordinul lui Papa Pius V iar Serviciul de Contrainformatii numit „Sodalitium Pianum” (SP) a fost fondat in anul 1910 din ordinul lui Papa Pius X.

Autorul precizeaza faptul ca „Sfanta Alianta” ca si serviciu de spionaj si contraspionaj, numara (avea) in randurile sale foarte multi iezuiti inca de la constituire.

Cu toate astea, acest serviciu secret al Vaticanului nu trebuie confundat cu activitatea de spionaj a Iezuitilor, care aveau propriul lor serviciu secret.
In anul 1773, atunci cand Ordinul Iezuit era desfiintat general, prin bula (decretul) lui Papa Clement al XIV-lea (Dominus ac Redemptor), acest serviciu secret al Vaticanului „Sfanta Alianta”, a fost pagubit de cei mai „talentati” spioni.

Papa Clement al XIV-lea il revoca pe cardinalul Torrigiani (prieten al iezuitilor) de la Secretariatul de Stat si-l inlocuieste cu cardinalul Pallavicini, in timp ce ordona epurarea totala a serviciilor de spionaj (Sfanta Alianta) din Sfantul Scaun (Vatican) de infiltrarea iezuitilor.

Nu este lipsit de importanta ca acest Papa (Clement al XIV-lea) care promulga decretul (bula) moare otravit, un an mai tarziu, la fel ca si predecesorul sau (Papa Clement al XIII-lea) care initiase decretul.
(Vezi materialul „Schema cu J”)


Ordinul Iezuit este repus in drepturi in anul 1814 prin decretul lui Papa Pius al VII-lea.
Chiar daca in perioada suprimarii generale Iezuitii fusesera deosebit de activi (vezi materialul de mai sus mentionat) sub protectia unor mari lideri politici ai timpului cum ar fi Marele Frederick al Prusiei (cel mai puternic mason al vremii), Tarul Alexandru al Rusiei, regele George al III-lea al Marii Britanii, etc.

Iezuitii hotarasc sa intre intr-o si mai mare clandestinitate in ceea ce priveste „Serviciul de Informatii-Contrainformatii Iezuit”.


Iata ce spune John Le Carre, in cartea sa, „Spionul Perfect”:


„Pentru fiecare operatiune de spionaj, exista o misiune oficiala si alta secreta, ascunsa cu mare maiestrie. Misiunea oficiala trebuie sa se puna de acord cu regulile societatii si sa le respecte. Dar ceea ce se afla ascuns (secret), motivul real al misiunii, trebuie sa-si gaseasca maniera potrivita in care aceasta sa fie dusa la indeplinire.”

Asta s-a intamplat si cu Ordinul Iezuit incepand cu acel an, 1814.
Chiar daca exista un „Serviciu de Spionaj” al Vaticanului care poarta numele de „Sfanta Alianta” pe Informatii si „Sodalitium Pianum” pe Contrainformatii, chiar daca aceste servicii sunt mai mult sau mai putin oficiale (recunoscute), chiar daca Iezuitii se afiseaza (oficial) prin „bunatatea”, „intelegerea” si „realizarile” lor, noi toti trebuie sa fim extrem de constienti de un singur lucru:

Serviciul de Informatii si Contrainformatii al Ordinului Iezuit de astazi (sec.XX-XXI) este cu mult mai experimentat si periculos (subtil) decat era in secolele trecute.


Herve Yannou, Iezuitii si Compania-2008, spune:
Iata ce cantau Iezuitii, in anul 1819, la doar cativa ani de la „renasterea” lor:
"Oameni in negru, de unde iesiti ? Iesim de sub pamant, jumatate vulpi, jumatate lupi. Regula noastra este MISTERUL. Suntem fiii lui Loyola”.

Nicolae Iorga spunea:
"Istoria nu este o insusire seaca de date, ci un IZVOR de indrumari, o carte de invatatura pentru PREZENT, un mijloc de ridicare a constiintei nationale…
Datoria istoricului este de a lamuri pe ascultatori asupra problemelor zilnice, asupra intrebarilor ce se prezinta inaintea fiecaruia, pentru ca istoria este viata omeneasca, problemele de odinioara sunt problemele de acum, in alta forma, cu alti oameni…”.

Cristian Troncota, Romania si Frontul Secret-2008, spune:
"Pentru recuperarea „traditiei”, in activitatea de “Informatii si Siguranta Nationala”, esential nu este doar efortul de cercetare si reconstituire cat mai corecta a adevarului istoric.
Mai este nevoie ca si analiza sa fie corecta, iar oamenii carora le se adreseaza un asemenea demers analitic, sa aiba pregatirea necesara si sa dovedeasca SOLICITUDINE si BUNA CREDINTA."

http://ordinulnegru.blogspot.com/

http://biroul2mstm.blogspot.com/

marți, 7 iulie 2009

Teroristii Secreti !

TERORISTII SECRETI

« Dupa ce a mentionat pe scurt diferitele personaje care joaca un rol într-o singura ordine mondiala, personaje despre care ati mai auzit vorbindu-se ca CFR (Consiliul de Relatii Externe), Comisia trilaterala, Comitetul celor 300, Rothschilds, Bilderbergers, Rockefellers, etc., el vorbeste despre "legatura care lipseste", care este centrala tuturor, care lucreaza prin, peste si controleaza totul - dar pe care majoritatea oamenilor au pierdut-o din vedere. «

CAPITOLUL 1. TINTA: AMERICA

Foarte curând, Statele Unite vor trebui sa înfrunte cel mai puternic inamic pe care l-au înfruntat vreodata. Acest inamic nu este doar obisnuitul inamic militar, ci unul care are organizarea si capacitatea necesara spionajului masiv si operatiunilor clandestine în Statele Unite. Acesta foloseste o fatada perfecta pentru a-si ascunde operatiunile.

În realitate, chiar acum, acest inamic lucreaza în secret sa submineze principiile care au facut aceasta tara cea mai mare natiune din lume. Acest inamic s-a infiltrat în cele mai înalte niveluri si departamente ale guvernului Statelor Unite si expune America la un pericol extrem.

Haideti sa privim putin în istorie si sa întelegem metodele folosite de acest inamic în trecut si cum lucreaza astazi în secret.În sfârsit, Europa se odihnea. Razboaiele napoleonice se terminasera, dupa ce durasera 20 de ani. Luminatul si vicleanul Napoleon acoperise Europa cu sângele nobililor ei fii. A fost pace pentru o perioada lunga. În consecinta, suveranii Europei au convocat un consiliu general la Viena, Austria, în 1814. Acest consiliu a devenit cunoscut sub numele de Congresul de la Viena. Consiliul si-a continuat procesul timp de un an, terminându-se în anul 1815.

Congresul de la Viena a fost o conspiratie neagra împotriva Guvernelor Populare, la sfârsitul caruia, „înaltele parti participante", au anuntat ca formasera o „Sfânta Alianta". Aceasta a fost o cortina sub care s-au mascat ca sa însele oamenii. Tema principala dezvoltata la Congresulde la Verona, a fost RATIFICAREA articolului sase din Congresul de la Viena care a fost, în scurt, o promisiune pentru prevenirea sau distrugerea Guvernelor Populare oriunde s-ar gasi, si restabilirea monarhiei acolo unde aceasta fusese înlaturata.

„Înaltele parti participante" care au fost Rusia, Prusia (Germania), Austria si Papa Pius Al VII-lea (regele Statelor Papale), au intrat într-un tratat secret sa faca astfel. — Burke McCarty, The Suppressed Truth About the Assassination of Abraham Lincoln, Arya Varta Publishing, 1924, pag. 7.

Conform afirmatiilor lui McCarty, Congresul de la Viena a format „Sfânta Alianta", a carei scop principal era distrugerea tuturor guvernelor populare. Guvernele populare sunt acelea unde guvernul permite cetatenilor lui sa se bucure de anumite drepturi inalienabile. Cunoasteti vreun guvern popular care sa se fi stabilit în lume si sa fi oferit cetatenilor lui drepturi inalienabile în jurul anului 1815?

Senatorul Robert L. Owen a inclus urmatoarea afirmatie in Registrul Congresului din 25 Aprilie 1916, care arata clar parerea lui ca principala tinta a „Sfintei Aliante" era Statele Unite:„Sfânta Alianta", dupa ce distrusese guvernele populare în Spania si în Italia, facuse, de asemenea, planuri iscusite sa distruga guvernul popular în „Coloniile Americane", care se revoltasera fata de Spania si Portugalia în America Centrala si în America de Sud, sub influenta exemplului de succes al Statelor Unite.

Din cauza acestei conspiratii a monarhiilor europene împotriva „Republicilor Americane", politicianul englez Canning a atras atentia guvernului nostru la ea. — Ibid. pag. 9, 10. (Sublinieri adaugate)

Senatorul Owen a înteles, din Congresul de la Viena, ca monarhiile unite ale Europei ar cauta sa distruga marea republica americana si libertatea ei cumparata cu sânge.Senatorul Owen nu a fost singurul care a stiut despre aceasta conspiratie împotriva libertatii americane si a constitutiei.


În anul 1894, R.W. Thompson, Secretarul American al Marinei, a scris:„Suveranii „Sfintei Aliante" adunasera armate masive, si, curând, i-a convins sa intre în juramânt, sa se dedice suprimarii oricarei initiative din partea oamenilor, în favoarea sustinerii guvernului; si el (Papa Pius al VII-lea) dorea sa îi dedice pe iezuiti, sustinuti de puterea sa pontificala, îndeplinirii acestui scop. El stia cu câta credinciosie urmau ei sa se consacre acestei misiuni, si de atunci el i-a sfatuit, în decretul de restaurare, sa se supuna cu strictete sfaturilor folositoare si salutare din care Loyola facuse piatra din capul unghiului pentru societate". — R.W. Thompson, The Footprints of the Jesuits, Hunt and Eaton, 1894, pag. 251.

Thompson a specificat exact care aveau sa fie agentii folositi de monarhii Europei spre distrugerea republicii America, anume, iezuitii Romei! Din anul 1815, a existat un asalt continuu al Americii de catre iezuiti, încercând sa distruga drepturile constitutionale ale acestei mari natiuni.

Renumitul inventator al Codului Morse, Samuel B. Morse, a scris, de asemenea, despre acest complot sinistru împotriva Statelor Unite:„Autorul îsi ia raspunderea sa arate ca o conspiratie împotriva libertatii acestei republici se afla, acum, în plina actiune sub conducerea vicleanului print Metternich al Austriei care, fiind constient de imposibilitatea de a diminua acest exemplu de natiune mareata si libera prin forta si arme, intentioneaza sa-si îndeplineasca scopul prin agentii armatei iezuite. Multimea de evidente si argumente, care vor dovedi existenta unei astfel de conspiratii, vor uimi pe oricine va deschide cartea cu aceeasi incredulitate cum am facut noi". — Samuel B. Morse, Foreign Conspiracy Against The Liberties of the United States, Crocker and Brewster, 1835, Prefata.

Multimea de carti scrise, care descriu complotul sinistru al Congresului de la Viena si al iezuitilor împotriva Republicii Americane, sunt numeroase. Ca aceasta conspiratie s-a accentuat din anul 1815 este o realitate istorica.

Vom arata ca aceasta conspiratie se afla în plina manifestare în prezent si acesta este motivul pentru care America are atâtea probleme si se afla în pragul pierderii libertatii.Cei mai multi oameni stiu foarte putin despre iezuitii papalitatii, aceasta datorita faptului ca fac parte dintr-o societate secreta.

Ca sa puteti întelege ce include ordinul iezuitilor, va rog, luati în considerare urmatorul citat:„Prin Crestinatate, protestantismul a fost amenintat de inamici formidabili. Dupa ce primele triumfuri ale Reformatiunii au trecut, Roma a apelat la noi forte, sperând sa duca la bun sfârsit distrugerea ei.

În acest moment a fost creat ordinul iezuitilor, cel mai crud, lipsit de scrupule si puternic dintre toti campionii papalitatii.

Despartiti de toate legaturile pamântesti si de interesele omenesti, morti fata de nevoile afectiunilor natu­rale, cu ratiunea si constiinta complet tacute, nu recunosteau nici o regula, nici o legatura în afara de cea a ordinului lor, nu recunosteau nici o obligatie în afara de extinderea puterii lor. Evanghelia lui Hristos oferise aderentii ei capacitatea de a întâmpina pericolul si de a îndura suferinta fara sa fie speriati de frig, foame, munca grea si saracie, sa tina sus drapelul adevarului în fata temnitei sau rugului.

Pentru a combate aceste forte, iezuitii au inspirat pe urmasii lor cu fanatism care le-a permis sa îndure pericole si sa se opunaputerii adevarului cu toate armele înselaciunii. Nu exista nici o crima prea mare pentru ei s-o comita, nici o amagire nu era prea josnica ca s-o prac­tice, nici o deghizare prea dificila ca s-o poata folosi. Supusi saraciei si umilintei perpetue, a fost scopul lor bine studiat sa-si asigure bogatie si putere, sa fie devotati înlaturarii protestantismului si restabilirii suprematiei papale.

ând apareau ca membri ai ordinului lor, purtau o înfatisare de sfintire, vizitând închisori si spitale, slujind bolnavilor si saracilor, proclamând renuntarea fata de lume si purtând numele sfânt al lui Isus, care mergea din loc în loc facând bine. Dar sub acest exterior ireprosabil, adesea, se ascundeau cele mai criminale si fatale scopuri.

„Scopul scuza mijloacele" era un principiu fun­damental al ordinului. În baza acestui cod, minciuna, hotia, sperjurul, asasinatul, nu erau doar demne de iertare, ci chiar recomandabile când serveau intereselor bisericii.

Sub diferite deghizari, iezuitii au ajuns sa ocupe pozitii de raspundere în guverne, pâna acolo ca au devenit consilieri de regi, modelând politica natiunilor.

Au devenit slujitori ca sa actioneze ca spioni împotriva superiorilor. Au fondat colegii pentru fiii printeselor si nobililor si scoli pentru oamenii obisnuiti; astfel, copiii protestantilor au împrumutat rituri papale.

Toata pompa exterioara a închinarii Romei a fost folosita sa zapaceasca mintea si sa captiveze imaginatia si astfel, libertatea pentru care parintii au luptat din greu si au sângerat, a fost tradata de fii.
Iezuitii s-au raspândit cu usuratate în Europa si, oriunde s-au dus, a avut loc o redesteptare a papalitatii
. — E. G. White, The Great Controversy, pag. 234, 235, Pacific Press Publishing Assn., 1911.

Iezuitii functioneaza ca politie secreta mondiala a papalitatii.
Sunt foarte discreti si calatoresc la mari distante ca sa-si pastreze operatiunile secrete.
Nu spun nimanui ca sunt iezuiti.

Aparenta exterioara este identica oamenilor normali.Un ultim autor va fi citat în cele ce urmeaza:
Sunt iezuiti. Aceasta societate de barbati, dupa ce si-au exercitat tirania doua sute de ani, a devenit atât de formidabila lumii, amenintând întreaga ordine a societatii, încât chiar Papa, ai carui supusi devotati sunt, si trebuie sa fie prin juramântul societatii lor, a fost constrâns sa-i dizolve. (Papa Clement a suprimat ordinul iezuit în 1773).

Ei nu au fost reprimati, totusi, timp de cincizeci de ani, înainte ca influenta descrescânda a papalitatii si a despotismului sa ceara serviciul lor folositor, în vederea opunerii fata de lumina libertatii democratice si înainte ca Papa Pius al VII-lea, simultan cu formarea „Sfintei Aliante" (1815), sa reînvie ordinul iezuitilor în toata puterea lui.Au americanii (dar romanii...restul lumii ???) nevoie sa li se spuna ce sunt iezuitii?... sunt o societate secreta, un fel de Ordin Masonic, de o mie de ori mai periculosi.

Nu sunt simpli preoti sau aderenti la un crez religios; ci comercianti, avocati, editori si barbati de profesii diferite, neavând nici o insigna dupa care sa fie recunoscuti; se afla aproape în întreaga societate. Pot adopta orice caracter; cel de înger de lumina sau de slujitor al întunericului, în vederea împlinirii marelui lor plan... toti sunt barbati educati, pregatiti si legati prin juramânt sa înceapa în fiecare mo­ment si în orice directie, pentru orice serviciu, comandati de generalul ordinului, neatasati de vreo familie, comunitate sau tara, de nici un fel de legatura omeneasca obisnuita, vânduti pe viata cauzei Pontifului Roman". — J. Wayne Laurens, The Crisis in America: or the Enemies of America Unmasked, G. D. Miller, 1855, pag. 265-267.

Ignatiu de Loyola a fondat ordinul iezuit în anul 1540. Pozitia lui în biserica Romano Catolica a fost întarita în timpul conciliului de la Trent, care s-a desfasurat între anii 1546-1563. Conciliul de la Trent a fost convocat cu un mare scop propus: dizolvarea Reformatiunii protestante care a început în 1517 când Martin Luther, neînfricatul calugar german, a tintuit 95 de teze pe usa capelei din Wittenberg.

Aceste teze au pus sub semnul întrebarii, printre altele, doctrina odioasa a indulgentelor, învatata de Roma, care declara ca un om se poate salva pe sine si pe cei dragi prin platirea a cât mai multe monede în tezaurul Bisericii Catolice.Marile învataturi ale lui Luther, ca numai Biblia este singurul standard al oricarei doctrine sau practici religioase si ca salvarea se capata numai prin credinta în Isus Hristos, au produs un ecou placut în mii de inimi în Europa si valuri de ecouri tulburi pe holurile Vaticanului.

Astfel, Consiliul de la Trent a fost convocat sa opreasca Reformatiunea, iezuitii fiind instrumentele de baza ale Romei spre distrugerea fiecarei urme de protestantism, oriunde era gasit.

Cele mai mari documente ale Americii, Declaratia de Independenta si Constitutia, sunt pline de afirmatii protestante care sunt absolut intolerabile pentru iezuitii Romei.

Va surprinde faptul ca Vaticanul condamna documentele fondatoare a Statelor Unite?„Vaticanul a condamnat Declaratia de Independenta ca fiind o nelegiuire si a numit Constitutia Americii un document satanic."—Avro Manhatan, The Dollar and the Vatican, Ozark Book Publishers, 1988, pag. 26.

Iata o parte din juramântul iezuit:
„Mai departe, promit si declar ca nu voi avea parere si vointa proprie sau vreo rezerva mentala, exact ca un cadavru, ci ma voi supune fara ezitare oricarui ordin primit din partea superiorilor mei în Militia Papei..., mai departe, promit si declar ca, ori de câte ori am ocazia, voi provoca razboi, în secret sau pe fata, împotriva tuturor ereticilor, protestantilor si liberalilor, dupa cum mi se va comanda, sa-i extirp si sa-i extermin de pe fata pamântului, necrutând indiferent de vârsta, de sex, de stare.

Ma angajez sa-i prind, sa-i distrug si sa-i spulber fie prin strangulare, prin fierbere în cazane sau îngropându-i de vii pe toti acesti eretici. Voi spinteca pântecele mamelor însarcinate, le voi scoate plodul si-i voi zdrobi capul de pereti, desfiintând pentru totdeauna aceasta secta periculoasa. Când nu voi putea actiona deschis împotriva acestor eretici, voi folosi în secret cupa cu otrava, lame sau seringi otravitoare si gloante de plumb indiferent de rang, demnitate sau autoritate.

În orice conditii, voi fi un ostas credincios Papei sau superiorilor mei din ordinul iezuit". — Edwin A. Sherman, The Engineer Corps of Hell; or Rome's Sapper's and Miners, Private Subscription, 1883, pag. 118 - 124.

A gândi ca o persoana se poate compromite sa depuna un astfel de juramânt, depaseste orice ratiune. Nimeni nu-si poate imagina un juramânt mai vrednic de dispret. Cuvântul eretic mentionat în juramânt se refera la orice persoana care nu este de acord cu Papa.

Într-o scrisoare de la John Adams pentru presedintele Thomas Jefferson despre iezuiti, citim:„Nu vom avea noi roiuri de ei aici, în atât de multe deghizari cum numai un rege al Romilor o poate face, îmbracati în zugravi, editori, scriitori si profesori? Daca a existat vreodata vreo categorie de oameni care sa merite condamnare pe pamânt si în iad, aceasta este societatea lui Loyola (iezuitii). —George Reimer, The New Jesuits, Little, Brown, and Co., 1971, pag. 14.

Napoleon Bonaparte a facut urmatoarea precizare:
Iezuitii sunt o organizatie militara, nu un ordin religios. Conducatorul lor este un general de armata, nu un simplu parinte de manastire. Si tinta principala al acestei organizatii este: PUTEREA. Putere în cea mai despotica practica posibila. Putere absoluta, putere universala, putere sa controleze lumea, dupa placerea unui singur om. Iezuismul este absolutul despotismului si, în acelasi timp, cel mai mare si enorm abuz.Generalul Iezuitilor insista în a se considera maestru, suveran, mai sus de suverani. Oriunde iezuitii sunt acceptati, vor fi maestri, coste aceasta cât ar costa. Societatea lor este, din natura, dictatoriala. De aceea, este inamicul ireconciliabil al oricarei autoritati constituite. Orice act, crima, oricât de feroce, este considerata o actiune meritorie daca este întreprinsa în interesul societatii iezuite, sau din ordinul generalului". — General Montholon, Memorial of the Captivity of Napoleon at St. Helena, pag. 62, 174.

„Nu exista nici o deghizare pe care sa nu si-o poata asuma. De aceea, nu exista nici un loc în care ei sa nu fi putut patrunde. Puteau intra neauziti, chiar si în garderoba Monarhului, sau în biroul oamenilor de stat.

Puteau lua loc în convocari sau adunari generale, amestecându-se în dezbateri, fara sa fie suspectati.

Nu era limba pe care sa n-o poata vorbi, sau crez pe care sa nu-l poata profesa, astfel ca, nu exista nici un stat în care sa nu poata calatori, nici o biserica a caror membri sa nu poata fi si a carei functiune sa n-o împlineasca
..." — J. A. Wylie, The History of Protes­tantism, Vol. II, pag. 412. (citat în Sydney, Hunter, Is Alberto for Real?, Chick Publications, Page 13.)

În lumina acestor afirmatii, se ridica diferite întrebari. Întrucât iezuitii si-au început asaltul împotriva Americii în anul 1815 si nimic nu sta în calea lor, înseamna ca politica Americii de azi se afla sub controlul lor?

Au fost asasinarile diferitilor presedinti, ca Abraham Lincoln, William McKinley, James Garfield si William Henry Harrison, inspirate de iezuiti?

Au fost atrocitatile, ca Waco, Oklahoma City si distrugerea celor doua turnuri gemene din New York, planificate în spatele zidurilor de la Vatican?

Ce putem spune despre constitutia noastra pretioasa si proiectul de lege privitor la drepturi, care a venit sub un astfel de atac, în ultimele decade?

Este acesta premiul final al iezuitilor pentru anihilarea libertatii noastre (civile) si religioase, platita cu un pret atât de mare?

Capitolele urmatoare vor analiza câteva dintre aceste întrebari.Cum Congresul de la Viena nu a fost destul de clar pentru atingerea obiectivelor monarhilor Europei si a ordinului iezuit, au fost convocate alte doua congrese.

Primul dintre ele a avut loc în Verona, în anul 1822. Cu ocazia aceasta s-a stabilit ca America este tinta emisarilor iezuiti si ca trebuie sa fie distrusa cu orice pret. Fiecare principiu al constitutiei trebuia sa fie dizolvat si înlocuite cu noi principii iezuite care sa înalte papalitatea pentru a domina în America.

Urmatoarea întâlnire (a treia) a avut loc în Chieri, Italia, în anul 1825. Iata ce s-a hotarât acolo:„În anul 1825, cam unsprezece ani de la redesteptarea ordinului iezuit, a avut loc o întâlnire secreta a conducatorilor iezuiti, colegiul lor din Chieri, lânga Turin, în nordul Italiei. La acea adunare, au fost discutate planuri pentru avansarea puterii papale la nivel mondial, pentru destabilizarea guvernelor care au stat în cale si pentru a zdrobi toate opozitiile fata de schemele si ambitiile iezuitilor... La ce ne concentram noi, este imperiul lumii...Trebuie sa le dam de înteles (marilor oameni ai lumii) ca originea raului, aluatul rau, vor ramâne atâta timp cât protestantismul va exista, acel protestantism deci, trebuie sa fie abolit... Ereticii sunt inamicii pe care suntem jurati sa-i exterminam...Atunci, Biblia, acel sarpe care, cu capul ridicat si cu ochii sclipind ne ameninta cu veninul ei în timp ce cutreiera pamântul, va fi schimbata într-un toiag, în clipa în care vom fi capabili s-o sechestram". — Hector Macpherson, Iezuitii în Istorie, Ozark Book Publishers, 1997, appendix.

Scopul adunarii de la Chieri se cunoaste; distrugerea protestantismului cu orice pret si restaurarea temporara a papalitatii — LA NIVEL MONDIAL. Vazându-l pe Papa Ioan Paul al II-lea (azi Benedict al XVI-lea) traversând globul si fiind acceptat ca om al pacii , putem întelege cât de bine functioneaza planul iezuit, instituit la Chieri.

Aceste trei întâlniri la Viena, Verona si Chieri, au avut loc în maxim secret. Totusi, la primele doua a fost prezent un barbat care nu a ramas tacut. Ministrul de externe britanic, George Canning, a contactat guvernul Statelor Unite pentru a-l avertiza ca monarhii Europei planuiau sa distruga institutiile libere a Americii.

„Din cauza acestei conspiratii a monarhilor europeni împotriva republicilor americane, marele om de stat englez, Canning, a atras atentia guvernului nostru la ea, si atunci, oamenii nostri de stat inclusiv Thomas Jefferson care înca mai era în viata, au luat o atitudine activa în a face posibila declaratia presedintelui Monroe cu ocazia urmatoarei transmiteri a mesajului anual catre congresul Statelor Unite, ca Statele Unite sa considere aceasta un act de dusmanie fata de guvernul Statelor Unite si o atitudine neprietenoasa, daca aceasta coalitie, sau oricare alta putere a Europei a planuit vreodata sa stabileasca vreun control pe continentul american sau în vreuna din republicile americane, sau sa dobândeasca vreun drept teritorial.

Aceasta este ceea ce se numeste Doctrina Monroe.

Amenintarea de sub tratatul secret de la Verona, ca sa suprime guvernele populare este baza doctrinei lui Monroe. Acest tratat secret afiseaza clar conflictul între guvernele monarhice si cele populare, între guvernul celor putini împotriva guvernului celor multi". — Bruke McCarty, The suppressed Truth About the Assassination of Abraham Lincoln, pag. 10.

Doctrina Monroe a fost raspunsul Americii la congresul iezuitilor, de la Viena si Verona.

America ar considera un act de razboi daca vreo natiune europeana ar încerca o extindere coloniala în emisfera vestica.

Iezuitii au fost capabili, în secret, sa atace si sa se infiltreze în America, sa împlineasca exact lucrarea împotriva careia doctrina Monroe încerca sa protejeze.


Ei au reusit sa o înlature pentru ca au facut-o în mare secret, sub masca unei biserici.

Într-o scrisoare catre presedintele Monroe, Thomas Jefferson a facut urmatoarele observatii:„Problema prezentata în scrisorile pe care mi le-ai trimis, este cea mai importanta din câte au fost oferite contemplarii mele, dupa cea a independentei. Aceea ne-a facut o natiune, aceasta pune compasul si arata cursul pe care sa-l urmam prin oceanul timpului care se deschide înaintea noastra. Si niciodata n-am fi putut îmbarca pe ea sub circumstante mai propice. Prima si cea mai fundamentala maxima a noastra ar trebui sa fie, niciodata sa nu ne lasam prinsi în capcana Europei. A doua, sa nu permitem Europei sa se amestece în afacerile de dincolo de Atlantic. America, cea de Nord si cea de Sud, are un set de interese, diferit de cele ale Europei, care este al ei, personal. De aceea, ar trebui sa aiba un sistem propriu, separat de cel al Europei. În timp ce cea de-a doua se straduieste sa devina un domiciliu al despotismului, dorinta noastra arzatoare ar trebui sa fie, sa facem din emisfera noastra una a libertatii... (Noi trebuie sa declaram protestul nostru împotriva violarii drepturilor natiunilor, prin interferenta unuia, în problemele interne ale altuia, începuta de Bonaparte si acum continuata de, la fel de nelegiuita Alianta, numindu-se pe sine Sfânta...Ne vom opune, prin orice mijloc, interventiei fortate al oricarei alte puteri... Problema propusa acum implica consecinte atât de dainuitoare si efecte atât de decisive pentru destinele viitorului nostru, încât revigoreaza tot interesul pe care îl am si care se manifesta cu astfel de ocazii, si ma determina în luarea de opinii hazardate, care vor dovedi numai dorinta mea de a contribui cu orice ar fi folositor tarii noastre".—Archives, Mount Holyoke College.

'Jefferson a vazut aceasta ca o mare criza în istoria tânara a Americii pentru ca iezuitilor vicleni si sinistri li se ordonase sa tinteasca distrugerea Americii.Doctrina Monroe apus sub semnul întrebarii orice înaintare a Europei spre America.

Totusi, Monroe nu a înteles ca iezuitii nu ar folosi forta armelor la început, pentru atingerea scopurilor, ci ar folosi viclenia si discretia maxima.

Ei ar apela la trasaturile cele mai josnice ale oamenilor. Si-ar aseza agentii în pozitii de bogatie si putere ca, dupa aceea, sa-si foloseasca influenta pentru a capata premiul dorit - distrugerea oricarui principiu protestant descris în Constitutia Statelor Unite.


CAPITOLUL 2. PRESEDINTELE ANDREW JACKSON


Andrew Jackson a fost ales la presedintie în anul 1828. Vitejia si îndemânarea militara dovedite în înfrângerea britanicilor în razboiul din anul 1812 sunt bine cunoscute. A luptat în multe batalii în câmp deschis, dar acum întâmpina un inamic cu totul diferit.

Acest inamic pretindea a fi american, exact ca el, pretindea a dori binele Americii, exact ca el si ocupa pozitii înalte de raspundere, exact ca el.

Iezuitii urmau sa distruga America conform dispozitiei date de consiliul sinistru de la Viena, Verona si Chieri, si s-a întâmplat ca ei sa înceapa sa aplice tradarea în plina forta, în timpul presedintiei lui Andrew Jackson.

Acesti iezuiti s-au mutat printre americani si aratau exact ca americanii. Erau, bine înteles, cetateni americani, dar loialitatea lor era dedicata papei de la Roma. Scopurile lor erau cele ale papalitatii. Acesti oameni erau tradatori si o adevarata amenintare pentru continuarea existentei Statelor Unite.

„O natiune poate supravietui nebuniilor proprii, si chiar ambitiei, dar nu poate supravietui tradarilor din interior. Un inamic stând la poarta este mai putin formidabil, pentru ca acesta este cunoscut si îsi poarta steagul în mod deschis împotriva cetatii. Dar tradatorul se misca liber printre cei din interiorul portilor, murmurul lui viclean susurând pe toate aleile, auzite chiar pe holurile guvernului.Pentru ca tradatorul nu pare a fi tradator. Vorbeste cu accent similar cu cel al victimelor lui, poarta chipul si hainele lor, apelând la sentimentele profunde ale inimilor tuturor oamenilor. Putrezeste sufletul unei natiuni; lucreaza în secret si necunoscut în noapte, sa submineze stâlpii unui oras; infecteaza corpul politic pentru ca acesta sa nu mai reziste". — Marcus Cicero, vorbind lui Caesar, Crassus, Pompey si senatului Roman.

Doi dintre acesti tradatori au fost John C. Calhoun si Nicholas Biddle.Andrew Jackson a câstigat presedintia în anul 1828. Vicepresedintele lui a fost John C. Calhoun din South Carolina. Calhoun a realizat ca dragostea pentru libertate era foarte puternica în inima tuturor americanilor. A realizat ca sclavia era pe sfârsit pentru ca aproape toate teritoriile cumparate de la Spania si Franta fusesera eliberate. Fara o continua extindere a sclaviei, poate ca aceasta ar fi fost învinsa. Pentru a putea contracara curentul anti-sclavie în America, Calhoun a tiparit un ziar în Washington, numit United States Telegraph. În acest ziar el a început sa sustina ideea numita Drepturile Statale.Doctrina Drepturile Statale ar fi condus, inevitabil, la desfiintarea completa a Statelor Unite. Aceasta presupunea ca un stat avea un drept inerent sa faca ce vroia. Sub principiul Drepturilor Statale, daca un stat vroia sa se retraga din Uniune, ar fi putut face aceasta. Acest amanunt ar fi eliminat Statele Unite.Calhoun a convins statele sudice sa se retraga din Uniune. Problema delicata erau tarifele ridicate în importurile straine, ceea ce a facut bunurile europene mai scumpe. Cum Europa cumpara cantitati mari de bumbac sudic si alte produse, tariful parea ca aduce mai putini bani pe export comerciantilor sudici. Aceasta taxa a ajutat pe fabricantii nordici pentru ca acum, fabricantii sudici cumparau mai mult de la ei.Calhoun a convins statele sudice ca faceau o afacere foarte proasta si ca ar fi putut renunta la Uniune, pentru aceasta problema.„Sudul, fiind o regiune agricola, a fost usor de convins ca tariful ridicat la taxa pe importul strain îl afecta. Dupa aceea, si-a propus sa explice sudului ca aceste datorii ridicate priveau doar anumite articole, ca o favoare speciala pentru apararea intereselor locale. Astfel, el a spus oamenilor din sud ca ei erau taxati ca sa sustina pe fabricantii din nord. Pe baza acestei probleme populare el si-a plantat steagul distructiv... Aceasta noua democratie bastarda si-a luat dreptul sa distruga pasnic sau fortat (când era gata) Uniunea Federala". — John Smith Dye, The Adder's Den, pag. 22.Curând dupa ce Calhoun a început tiparirea ziarului, a avut loc o întâlnire în memoria lui Thomas Jefferson. La aceasta întâlnire, Andrew Jackson a fost rugat sa vorbeasca. El s-a ridicat si a spus: Uniunea Federala trebuie sa fie protejata. Dupa aceste cuvinte, s-a asezat. Calhoun s-a ridicat si a declarat:„Uniunea, dupa libertatile noastre, este lucrul cel mai drag. Fie ca noi sa ne amintim ca poate fi protejata numai prin respectarea drepturilor statale, distribuind în mod egal beneficiile si responsabilitatile Uniunii". — Idem pag. 19.Calhoun a asezat Uniunea pe locul doi, dupa libertatile noastre. Uniunea si constitutia este ceea ce a stabilit libertatile noastre. Daca Uniunea ar fi dizolvata, statele s-ar ataca unul pe altul, ca tarile Europei de-a lungul istoriei. Resursele statelor ar fi consumate, pregatindu-se pentru razboi, unul împotriva altuia. Acesta era obiectivul lui Calhoun si al papalitatii, de la început. Scopul lor era distrugerea Statelor Unite.Calhoun a folosit tariful ca sa creeze frictiune între Nord si Sud. Congresul ar fi putut sa schimbe tariful, ca sa nu existe nici un motiv de discordie. Multi au vorbit împotriva metodelor subtile folosite de el. Daniel Webster a spus:„Domnule, întreaga lume va crede, cu siguranta, ca toata aceasta controversa, împreuna cu toate mijloacele pe care aceasta le cere, nu are alt fundament decât diferenta de opinie între majoritatea oamenilor din Carolina de Sud de o parte si vasta majoritate a cetatenilor Statelor Unite de cealalta parte. Lumea nu va acredita acest fapt. Chiar si noua, care auzim si vedem, ne este greu sa credem". — Idem, pag. 25.Daniel Webstern a stiut ca problema mersese mult mai adânc decât un tarif. Calhoun era instrumentul folosit de iezuiti spre divizarea Americii.John Quincy Adams, în Casa Reprezentantilor, a declarat:„În opozitie fata de compromisul domnului Clay, nu este necesara nici o victima, si totusi tu propui sa ne legi de mâini, sa versi sângele nostru pe altar, sa satisfaci nemultumirea nenaturala a sudului — o nemultumire care are o radacina mai adânca decât Tariful, si va continua când acesta va fi uitat". — Idem, pag. 25.Adams era corect în observatia lui. Problema Tarifului a murit, dar jarul pâlpâind al diviziunii a împartit America în doua. Sângele razboiului civil poate fi pus pe raspunderea iezuitului, John C. Calhoun.Privindu-l pe Calhoun cautând sa divida America, sa ne amintim cuvintele unui fost preot catolic, Charles Chiniquy:„Roma a vazut de-odata ca simpla existenta a Statelor Unite era o amenintare pentru viata ei însasi. Înca de la început, în mod perfid, ea a semanat semintele discordiei si a urii între doua mari sectiuni ale acestei tari si a reusit prin divizarea Sudului de Nord pe baza problemei arzânde a sclaviei. Acea diviziune a fost ocazia ei de aur sa zdrobeasca o parte prin cealalta parte, ca sa împarateasca pe ruinele sângerânde ale amândoura, o polita de lunga durata". — Charles Chiniquy, Fifty Years in the Church of Rome, Chick Publications, pag. 291, sublinieri adaugate.Calhoun nu era un cetatean credincios Statelor Unite. El lucra pentru avansarea agendei papale. Parea a fi american, dar, în realitate, era iezuit în armata papei, în efortul de a distruge America.Preotul Phelan face urmatoarea precizare:„De ce daca guvernul Statelor Unite s-ar afla în razboi cu biserica, am spune, mâine, 'in iad cu guvernul Statelor Unite?' si daca biserica si toate guvernele lumii s-ar afla în razboi, am spune: ‚În iad cu toate guvernele lumii.' Oare de ce are Papa o putere atât de mare? Pentru ca Papa este conducatorul lumii. Toti împaratii, toti regii, toti printii, toti presedintii lumii sunt ca niste BAIETI DE ALTAR ai mei." - Priest Phelan, Western Watch-man, June 27,1912. sublinieri adaugate.John C. Calhoun a fost unul dintre BAIETII DE ALTAR, facând ceea ce i se spunea.Andrew Jackson, în mesajul sau catre Congres în anul 1832 a precizat:„Dreptul cetatenilor unui singur Stat de a se absolvi pe ei însisi de la cele mai solemne obligatii la propria alegere si fara consimtamântul altor State, riscând libertatile si fericirea a milioane de oameni, nu poate fi recunoscut. O astfel de autoritate este considerata de-a dreptul amenintatoare atât pentru principiile pe care Guvernul General este constituit, cât si pentru obiectivele pe care acesta a fost format sa le obtina." — John Smith Dye, The Adder's Den, pag. 25.Jackson stia ca complotul lui Calhoun avea drept scop distrugerea Statelor Unite si libertatile sale (civile) si religioase, lucru inacceptabil pentru el. Jackson statea în calea Congresului de la Viena, Verona si Chieri, iar iezuitii au trebuit sa aiba grija de el.Nicholas Biddle, un alt agent de-al lor, a condus mai departe faza a doua a atacului iezuit. Biddle era un contabil stralucit care a absolvit universitatea din Pennsylvania la vârsta de treisprezece ani. Era un maestru în stiinta banilor. Când Jackson venise la presedintie în anul 1828, Biddle avea control absolut asupra Bancii Federale Centrale ale Guvernului. Nu fusese pentru prima oara când o banca centrala era fondata. De doua ori înainte, prima oara sub Robert Morris, si dupa aceea, sub Alexander Hamilton, s-a încercat stabilirea unei banci centrale, dar în ambele cazuri s-a ajuns la esec, din cauza actiunilor frauduloase întreprinse de bancherii care controlau. Dupa razboi, în 1812, când s-a încercat fondarea altei banci, aceasta a treia oara, îl vedem pe domnul Biddle implicat.Cine se afla în spatele lui Nicholas Biddle si în spatele initiativei de a avea o banca centrala în America?„Realitatea evidenta este ca dinastia bancara Rothschild în Europa era o forta dominanta, atât financiar cât si politic, în formarea Bancii Statelor Unite". — G. Edward Griffin, The Creature from Jekyll Island, American Opinion Publishing, pag. 331.„Cu trecerea anilor, de când N.M. (Rothschild), fabricantul de textile din Manchester, a cumparat bumbac din statele sudice, familia Rothschild dezvoltase angajamente americane puternice. Nathan... împrumutase diferite state din Uniune si, pentru un timp, fusese bancherul european principal pentru guvernul Statelor Unite, fiind un suporter al Bancii Statelor Unite". — Derek Wilson, Rothschild: The Wealth and Power of a Dynasty, Charles Scribner's Sons, pag. 178.„Familia Rothschild a avut o influenta puternica în a dicta Americii legile financiare. Registrele legii arata ca ei erau puterea în vechea Banca a Statelor Unite." — Gustavus Myers, History of The Great American Fortunes, Random House, pag. 556.Instigatorii din spatele lui Biddle în stabilirea unei banci centrale erau Rothschild. Pentru cine lucra fa­milia Rothschild?„Constient ca Rothschild era o familie evreiasca importanta, am cautat în Enciclopedia Iudaica si am descoperit ca purtau titlul "Guardians of the Vatican Treasury" (Pazitorii Vistieriei Vaticanului)... Numirea lui Rothschild a dat negrei papalitatii libertate financiara absoluta si posibilitatea de a lucra în secret. Cine ar banui vreodata ca o familie iudaica ar fi cheia bogatiei Bisericii Romano-catolice?" — F. Tupper Saussy, Rulers of Evil, Harper Collins, page 160, 161.Membrii familiei Rothschild erau iezuiti care se foloseau de descendenta lor iudaica pentru a-si acoperi activitatile sinistre. Iezuitii, lucrând prin Rothschild si Biddle, au cautat sa câstige control asupra sistemului bancar a Statelor Unite.Andrew Jackson nu era multumit cu banca centrala. Când Biddle cauta sa schimbe statutul bancii în 1832, presedintele Jackson a propus realegerea lui si a stopat intentia congresului de a schimba statutul. A facut-o pentru trei motive: banca devenea un monopol, nu era constitutional, si prezenta un pericol pentru tara ca banca sa fie dominata de interese straine (iezuitii).Jackson simtea ca securitatea Americii se afla în pericol din partea acestor interese straine. El a spus:„Nu exista un pericol pentru libertate si independenta într-o banca, care, în natura ei, este atât de putin legata de tara noastra? Nu exista aici un motiv de a tremura pentru puritatea alegerilor noastre în pace, si pentru independenta tarii noastre în razboi? Controlând moneda noastra, primind banii nostri publici, si tinând mii din cetatenii nostri în dependenta, aceasta situatie ar fi mai formidabila si mai periculoasa decât o putere navala si militara a inamicului."— Herman E. Kross, Documentary History of Banking and Currency in the United States, Chelsea House, pag. 26, 27.Comentariile lui Jackson nu erau nimic nou. Altii întelegeau puterea detinuta de cei ce conduceau banca. Mayer Rothschild a spus:„Permiteti-mi sa controlez banii natiunii, si nu ma intereseaza cine scrie legile." — G. Eduard Griffin, The Creature from Jekyll Island, Ameri­can Opinion Publishing, pag. 218.Aceasta este regula de aur iezuita/rothschilda. Cel care are aurul, face regulile! Griffin scrie:„Dinastia Rothschild a capturat lumea mai eficient, mai siret, si mai durabil decât toti Cezarii dinaintea lor si decât toti Hitlerii de dupa ei." — Idem pag. 218.Thomas Jefferson are sa ne spuna urmatoarele despre Banca Centrala:„O banca centrala privata manevrând banii publici, este o amenintare mai mare pentru libertatea poporului, decât o armata activa... Nu putem permite conducatorilor nostri sa ne încarce cu o datorie perpetua." — Idem. P. 329.Iezuitii au folosit pe Biddle si Rothschild sa câstige conducerea Bancii Americane pentru ca stiau ca astfel puteau controla oamenii si rescrie Constitutia conform legii papale. Jackson încerca sa-i opreasca.Haideti sa aruncam o privire mai detaliata la Banca Centrala, ca sa vedem de ce era periculoasa. Multi oameni nu înteleg Banca Centrala, Banca Rezervelor Federale. Aici avem un scenariu simplificat care explica una dintre operatiunile Rezervelor Federale.Avem nevoie sa întelegem ca Banca Rezervelor Federale nu este posedata de guvernul Statele Unite, cum multi cred. Banca Centrala, Banca Rezervelor Federale, este o banca privata, posedata de unii dintre cei mai bogati oameni din lume. Aceasta banca nu are nimic de-a face cu guvernul Statelor Unite, în afara de legatura care permite operatiunea descrisa mai jos. Banca Rezervelor Federale are un monopol total, sprijinit de guvern, în domeniu financiar. Înainte de a avea o banca centrala, fiecare banca individuala concura cu alte banci; clientii primeau cele mai bune profituri. Dar acum, nu mai este la fel.Noi toti stim ca astazi, guvernul Statelor Unite împrumuta bani si opereaza sub datorii astronomice. De ce? Oricine poate spune ca o polita care duce la o datorie atât de mare, mai curând sau mai târziu, va distruge organizatia care o practica, pentru ca interesul pentru datorie creste dincolo de venitul ei, facând platirea datoriei imposibila.Acum, sa ne întoarcem la scenariul nostru. Asa decurge operatiunea. Sa presupunem ca guvernul Statelor Unite vrea sa împrumute un miliard de dolari. Guvernul deschide un cont de depozit pentru aceasta suma asa cum o companie de apa o face când doreste sa adune bani pentru o noua conducta sau un nou baraj. Guvernul da acest cont de depozit Bancii Rezervelor Federale. Banca Rezervelor Federale ia contul si face o comanda la departamentul de tiparire si de înregistrare, sa tipareasca bancnote în valoare de un miliard de dolari.Dupa aproximativ doua saptamâni, când bancnotele sunt deja tiparite, departamentul de tiparire si înregistrare trimite bancnotele la Banca de Rezerva Federala, care scrie un cec de aproximativ doua mii de dolari, ca sa plateasca tiparirea bancnotelor în valoare de un miliard de dolari. Banca de Rezerva Federala ia miliardul de dolari si îl împrumuta guvernului Statelor Unite, iar poporul tarii plateste dobânda la o rata uriasa în fiecare an, pentru acesti bani, care au fost facuti din nimic.De aceea, vedem ca atunci când guvernul Statelor Unite intra în datorii de 1 dolar, 1 dolar, plus dobânda, merg în buzunarele posesorilor Bancii de Rezerva Federala. Aceasta este cea mai mare, cea mai colosala, hotie cunoscuta vreodata în istoria omenirii, si este asa de subtila si ascunsa de propaganda stirilor media, ca victimele nici macar nu sunt constiente de ce se întâmpla. Puteti vedea care este motivul pentru care iezuitii fac totul ca aceasta operatiune sa fie tinuta secreta.Constitutia Statelor Unite da putere Congresului sa fabrice bani. Daca Congresul ar fabrica banii asa cum impune constitutia, acesta n-ar trebui sa plateasca sute de miliarde de dolari în interes, pe care acum îi plateste anual bancherilor pentru datoria nationala, pentru bani facuti din nimic. Banii facuti de Congres ar fi liberi de datorie.Biddle a raspuns refuzului lui Jackson de a-i permite restabilirea bancii centrale prin limitarea proviziilor de bani ale natiunilor. El a facut aceasta, prin refuzul de a face împrumuturi. Facând astfel, economia a suferit, banii au disparut, iar rata somajului s-a ridicat enorm. Companii au dat faliment pentru ca nu au putut plati datoriile. Natiunea a intrat în panica depresiva. Biddle credea ca va putea forta pe Jackson sa pastreze banca centrala. Era atât de sigur, ca s-a laudat în public ca el a dus economia Americii de râpa. Datorita acestei afirmatii nebune, altii au venit în sprijinul lui Jackson, iar banca centrala a murit. A murit pâna la restabilirea ei în anul 1913. A fost restabilita atunci, de catre aceeasi oameni (iezuitii Romei), cu acelasi scop, readucerea Americii pe genunchi si replantarea temporara a Papei în America. Proiectul Iezuitilor pentru o banca centrala în America a fost stopata temporal în timpul presedintiei lui Andrew Jackson. El se opusese doctrinei lui Calhoun despre drepturile statale, si a stopat intentia lui Biddle de a continua cu banca centrala. Când alte lucruri au esuat, juramântul iezuit declara, ca se apeleaza la ucidere daca cineva le sta în cale.„Presedintele câstigase ura nemuritoare a oamenilor de stiinta monetara, atât în America cât si în afara ei. (iezuitii erau furiosi). Nu este surprinzator. De aceea, pe 30 Ianuarie 1835, o încercare de asasinare a fost facuta împotriva lui. În mod miraculos, ambele pistoale ale asasinului au tintit gresit si Jackson a scapat printr-un capriciu al sortii. A fost primul atentat de acest gen împotriva unui presedinte ale Statelor Unite. Asasinul era Richard Lawrence care era nebun sau s-a dat drept nebun ca sa scape de o pedeapsa aspra. Oricum, Lawrence a fost declarat nevinovat, datorita nebuniei. Mai târziu s-a laudat la prieteni ca fusese în legatura cu oameni puternici în Europa care promisese sa-l protejeze de pedeapsa daca ar fi fost prins." — Idem. P. 357.Ordinul iezuit era foarte serios în planul de a captura Statele Unite. S-au infiltrat în guvern la cel mai înalt nivel, si si-au folosit agentii în controlarea sistemului bancar american. Ei ar folosi asasinarea daca ar fi necesar, când cineva s-ar împotrivi planului lor. Andrew Jackson a fost aproape asasinat de catre o unealta iezuita caruia i-a fost oferita promisiunea de catre europeni puternici, ca va fi eliberat daca urma sa fie prins. Au urmat alti presedinti care, de asemenea, au suferit mânia nemuritoare a Romei. Unii au fost asasinati, altii au scapat. Capitolul urmator, care comenteaza presedintiile lui William Henry Harrison, Zachary Taylor si James Buchanan, va completa detaliile.


CAPITOLUL 3. PRESEDINTII HARRISON, TAYLOR SI BUCHANAN
William Henry Harrison a fost ales la presedintia Statelor Unite în anul 1841. Se afla deja la vârsta înaintata de 67 de ani dar era foarte sanatos si robust. Toti cei care-l cunosteau puteau spune ca nu avea nici o problema care sa-l împiedice sa parcurga cei patru ani în oficiu. Totusi, numai 35 de zile dupa ce a depus juramântul intrarii în oficiu, presedintele Harrison a fost mort, pe 4 Aprilie 1841. Cele mai multe, daca nu toate, dintre enciclopedii spun ca a murit de pneumonie, dupa ce a adresat cuvântarea de inaugurare, din cauza frigului aspru din Washington D.C., dar nu este adevarat. Nu a murit de pneumonie.Când Harrison a intrat în oficiu, exista o situatie foarte tensionata în tara. Problema existenta era binecunoscutul conflict între Nord si Sud, cu privire la sclavie. Se discuta despre anexarea Texasului, sa fie acceptat liber sau cu sclavie. Fusese deja facut un atentat asupra lui Jackson cu sase ani mai înainte. Harrison a ajuns în oficiu cu numai douazeci de ani înainte de razboiul Civil. Influenta iezuitilor apasa greu asupra Americii.Dupa cum deja am vazut, Congresul de la Viena, Verona si Chieri, au hotarât distrugerea guvernelor populare, oriunde ar fi fost gasite. Prima tinta a fost America si distrugerea fiecarui principiu protestant. Iezuitilor, vrednici de dispret, li s-a ordonat sa aduca la îndeplinire aceasta distrugere.Andrew Jackson a înfruntat atacul iezuitilor prin politica lui John C. Calhoun si vrajitoriile financiare ale lui Nicholas Biddle. William Henry Harrison refuzase, de asemenea, sa accepte împlinirea scopului iezuit, pentru America. În cuvântarea adresata cu ocazia inaugurarii intrarii în oficiu, a facut urmatoarele comentarii:„Nu permitem nici unui guvern, prin drept divin, crezând ca pâna acum, vorbind despre putere, Creatorul nu a facut distinctie între oameni; ca toti sunt egali, si ca singurul drept la guvernare apartine celui care este în mod expres împuternicit de cei care sunt guvernati." — Burke McCarty, The Suppressed Truth About the Assassination of Abraham Lincoln, Arya Varta Publishing. P. 44.Prin ceea ce spusese, presedintele Harrison de-abia provocase mânia mortala a iezuitilor.„Cu aceste cuvinte fara greseala, presedintele Harrison a facut pozitia sa clara; el a lansat o provocare inamicilor Dreptului Divin al Guvernului nostru Popular. (Burke McCarty vorbeste despre Roma când spune aceasta). A facut chiar mai mult — pentru ca, prin acele cuvinte, el si-a semnat sentinta de moarte. Dupa numai o luna si cinci zile de la acea data, presedintele Harrison era mort în Casa Alba. A murit prin otravire arsenica, administrata de uneltele Romei. Juramântul iezuit fusese împlinit cu promptitudine.„Mai departe, promit si declar ca, ori de câte ori am ocazia, voi declara razboi, în secret sau pe fata, împotriva tuturor ereticilor, protestantilor si liberalilor, dupa cum mi se va comanda, sa-i extirp si sa-i extermin de pe fata pamântului... Când nu voi putea actiona deschis împotriva acestor eretici, voi folosi în secret cupa cu otrava, lame sau seringi otravitoare si gloante de plumb indiferent de rang, demnitate sau autoritate... indiferent de conditii, în public sau particular, dupa cum mi se va ordona de catre un agent al Papei sau de catre un Superior al Fratietatii Credintei Sfinte, al Societatii Iezuitilor". Idem. pag. 44, 46.Pentru aproape o mie de ani, preotii romano-catolici au crezut ca au condus prin drept divin, ca puterea lor venise direct de la Dumnezeu, ca toti oamenii trebuiau sa se supuna autoritatii si controlului lor. Daca un conducator nu si-ar fi asezat pozitia si tara pe care o conducea în mâinile papei, atunci, acea persoana nu avea dreptul sa guverneze. Când Harrison a spus ca, "nu admitem nici unui guvern, prin drept divin," declara ca Statele Unite nu aveau sa se supuna nici cum controlului Papei. Pentru Papa si iezuitii lui haini, aceasta a fost ca o palmuire peste obraz, care i-a determinat sa ia masuri imediate.Nu numai Harrison respinsese autoritatea Romei, pentru ca el, pur si simplu, a amintit ceea ce Declaratia de Independenta si Constitutia deja declarasera înaintea lui. Republica noastra a refuzat total controlul pe care Papa si iezuitii vroiau sa-l aplice. Când o natiune, o biserica sau un individ refuza sa se supuna autoritatii papale, acestia sunt terminati. Daca Dumnezeu nu intervine, vietile acelora care se opun papalitatii, vor fi terminate. Acest concept este complet strain gândirii oamenilor care au trait sub un guvern liber, constitutional. Drepturile de închinare la Dumnezeu conform convingerii constiintei personale, si un guvern fara rege, sunt con­siderate actuale si aplicabile pentru Statele Unite de azi. Noi nu realizam ca afirmatia lui Harrison a fost ca un pumnal înfipt în inima existentei papalitatii.Un alt conducator, care a refuzat sa accepte directiunile papalitatii, a fost Regina Elisabeta a Angliei. Aceasta era una dintre fiicele lui Henry al VIII-lea si a condus tara din anul 1558 pâna in anul 1603. A urcat pe tron dupa moartea surorii ei, 31 8 #7 Bloody Mary 8 #7 (Mary cea Sângeroasa) care a condus Anglia din anul 1553 pâna în anul 1558. Mary fusese suveran catolic dar Elisabeta era protestanta.„Dupa întronare, Elisabeta a scris domnului Richard Crane, ambasadorul Angliei la Roma, sa informeze oamenii despre întronarea sa. Dar ea a fost informata de 32 8 #7 Sfintenia Sa 8 #7 ca Anglia era slujitorul sclavilor, ca Elisabeta nu-si putea asuma coroana fara permisiunea sa, ca nu a fost nascuta dintr-o casatorie legala, si ca, de aceea, nu putea fi regina Angliei; ca cea mai sigura actiune din partea ei ar fi renuntarea totala la tron si supunerea fara rezerva, vointei lui; astfel, el ar trata-o cât mai delicat posibil. Dar daca refuza acest sfat, el nu o va cruta! Regina a refuzat sfatul Papei, iar ura lui Pius si a succesorilor lui a fost asigurata." — J.E.C. Shepherd, The Babington Plot, Wittenburg Publications, pag. 46.Regina Elisabeta a respins în mod întelept „Dreptul Divin" asumat de papalitate, de a conduce si controla tronul Angliei. Din cauza aceasta, au avut loc cel putin cinci intentii de asasinat împotriva ei. Aceste asasinate au esuat pentru ca ea avea un serviciu secret excelent. Astfel, viata i-a fost salvata.Când papalitatea a realizat ca toate eforturile lor de a o asasina pe Regina Elisabeta au esuat, a început sa trateze cu unul din fiii lor catolici, Filip al II-lea al Spaniei. În 1580 papalitatea a pus la cale invadarea Angliei de catre Spania.„Mai târziu, Papa Sixtus al X-lea, a promis lui Filip al Spaniei un miliard de scuzi pentru a-si echipa armata sa distruga tronul Elisabetei, singura conditie pe care Papa a pus-o în schimbul darului sau, era: „ca el sa câstige titlul de suveran al Angliei, iar împaratia sa devina slujitoare bisericii"." — Idem, pag. 47.Faimoasa Armada Spaniola a fost trimisa sa zdrobeasca Anglia pentru ca Elisabeta nu renunta la tron si la împaratie, în favoarea Papei. Timp de treizeci de ani iezuitii au încercat s-o ucida pe Elisabeta, dar au esuat. În final au conspirat cu Filip al II-lea al Spaniei s-o anihileze cu ajutorul Armadei:„Consideram ca papii sunt responsabili pentru 'succesiune,' acestia fiind principalii manipulanti în viata adulta a Elisabetei, cautând s-o distruga pe ea si împaratia ei, fortând întoarcerea Angliei sub dominatia sistemului rau, conducator la sclavie, numit Biserica romano-catolica. Papa nu a fost doar principalul manipulant al intrigii în Anglia, ci era principala sursa a tradarii în miscare.„Papa a insistat în exercitarea absoluta a autoritatii si suveranitatii peste toti regii si printii, si dorea sa-si asume prerogativele Divinitatii, mânuind sabiile lui spirituale si temporare." — Idem, pag. 98, 99. (sublinieri adaugate).La fel, când William Henry Harrison a depus juramântul sa devina presedintele Statelor Unite, iezuitii au vazut în el un om care se opunea lor si planurilor lor. Din nefericire, presedintele Harrison a fost otravit dupa numai treizeci si cinci de zile de oficiu.„Generalul Harrison nu a murit de boala naturala — nu a existat nici un semn de slabire a sanatatii sau a puterii — ci ceva subit si fatal. Nu a murit de apoplexie, care este o boala. Otravirea produce o moarte subita si este fatala de la început. Aceasta este arma numarul unu al asasinului medical. Acidul oxalic si acidul prucic provoaca moarte imediata si da foarte putine sanse de scapare din mâna criminalului. De aceea, în cazul lui nu a fost vorba de otravire acuta, când moartea are loc aproape simultan, ci de otravire cronica, când pacientul moare încetul cu încetul. Harrison a trait vreo sase zile dupa ce a primit medicamentul." — John Smith Dye, The Adder's Den, pag. 37.Senatorul Statelor Unite, Thomas Benton este de acord.„Nu a existat nici un semn de slabire a sanatatii sau a puterii care sa indice un astfel de eveniment sau sa dea de banuit ca Harrison nu ar putea parcurge întregul termen în oficiu, cu aceeasi vigoare cu care a început. Atacarea lui a fost subita si fatala de la început." — Senator Thomas Benton, Thirty Years View, volumul II, pag. 21. (citat în John Smith Dye's book, The Adder's Den, pagina 36.William Henry Harrison a devenit primul presedinte care a cazut victima iezuitilor, în încercarea lor de a lua cu asalt Statele Unite, de a distruge Constitutia, si de a face din papalitate conducatorul suprem al Americii. Daca vreun presedinte al Statelor Unite, sau oricare alt conducator ar refuza sa primeasca ordine de la iezuiti, si ei ar deveni tinta asasinarii. Zachary Taylor a refuzat sa accepte distrugerea Americii si a fost al doilea care a cazut.Taylor a fost cunoscut ca un mare militar. Prietenii îl numeau 'Batrân Aspru si Gata.' A venit la Casa Alba în anul 1848 si saisprezece luni mai târziu era mort. au folosit invazia Cubei ca test pentru Zachary Taylor, si au avut planurile lor pregatite pentru lansarea proiectului lor în faza de debut a administratiei sale dar, înca de la început, presedintele Taylor le-a spulberat orice speranta de a le permite desfasurarea lor în timpul termenului sau." — Burke McCarty, The Suppressed Truth About the Assassination of Abraham Lincoln, Arya Varta Publishing, pag. 47.Iata ce s-ar fi întâmplat daca Taylor ar fi invadat Cuba. Austria catolica, Spania catolica, Franta catolica, si Anglia, asteptau sa porneasca razboi contra Americii, daca el ar fi invadat Cuba. Ce sansa ar fi avut tânara republica împotriva puterilor unite ale Europei catolice în acel timp? Papalitatea stia foarte bine lucrul acesta, de aceea insista ca Taylor sa invadeze Cuba.Taylor a comis o alta „crima" împotriva Romei. El a vorbit cu pasiune despre pastrarea Uniunii. Iezuitii se luptau crâncen sa împarta natiunea în doua, iar presedintele se straduia din greu s-o tina laolalta. Agentul iezuit, John C. Calhoun, a vizitat Departamentul de Stat, si a cerut presedintelui sa nu mentioneze nimic despre Uniune, în urmatoarea sa adresare catre natiune. Dar Calhoun avea prea putina influenta asupra lui Taylor, pentru ca, dupa vizita lui, urmatorul pasaj a fost adaugat luarii de cuvânt a lui Taylor:„Atasamentul fata de Uniunea de State ar trebui sa fie fierbinte în fiecare inima americana. Pentru ca, pentru mai mult de o jumatate de secol, timp în care multe împaratii si imperii au cazut, aceasta Uniune a ramas nezdruncinata… Dupa parerea mea, dizolvarea ei ar fi cea mai mare dintre calamitati, iar prevenirea acestei calamitati ar trebui sa fie tinta nestramutata a fiecarui american. De pastrarea ei trebuie sa depinda fericirea noastra si a generatiilor care vor urma. Oricare ar fi pericolele care sa o ameninte, eu voi sta alaturi de ea si o voi pastra în toata integritatea, pâna la maxima limita a obligatiilor impuse si a puterii acordate mie de catre Constitutie." — John Smith Dye, The Adder's Den, pag. 51, 52.McCarty preia istoria din acest punct.„Nu a existat nici o subtilitate în aceasta. Conducatorii pro sclavie nu au gasit nici un sprijin în Taylor, asa ca au decis sa-l asasineze...„Temându-se ca s-ar fi putut ridica vre-o banuiala daca presedintele ar fi omorât la începutul administratiei sale, ca în cazul presedintelui Harrison, iezuitii i-au permis sa slujeasca un an si patru luni, dupa care, pe data de patru iulie, i s-a administrat arsenic în timpul unei celebrari în Washington, la care fusese invitat sa ia cuvântul. A mers acolo sanatos perfect dimineata si s-a întors bolnav dupa amiaza, la aproximativ ora cinci, si a murit lunea urmatoare, dupa ce fusese bolnav acelasi numar de zile si avusese exact aceleasi simptome ca predecesorul lui, presedintele Harrison." — Burke McCarty, The Suppressed Truth About the Assassination of Abraham Lin­coln, Arya Varta Publishing, pag. 48.„Puterea sclaviei [iezuitii], avea acum motive suficiente ca sa-l considere inamic, si istoria lui le-a dat de înteles ca niciodata nu s-a supus. Aceia care, politic, aveau problema sclaviei în grija, jurasera, cu mult timp înainte, ca nici o persoana care se opune planurilor lor în interesul sclaviei, n-ar trebui sa ocupe scaunul presedintiei. Au hotarât sa-i ia viata...„Iezuitii au înteles, si au hotarât sa-i slujeasca asa cum înainte slujise generalului Harrison, asteptând o ocazie favorabila pe care s-o foloseasca spre aducerea la îndeplinire a intentiei lor viclene. Celebrarea de la 4 iulie se afla în prag; si s-a hotarât sa se foloseasca de aceasta zi pentru a-i da medicamentul fatal." — John Smith Dye, The Adder's Den, pag. 52, 53.Sase ani mai târziu, James Buchanan, un democrat din Pennsylvania, a fost ales presedinte. Acesta bause si cinase cu cei din Sud, si se parea ca ar tine cont de dorintele lor.„Noul presedinte s-a dovedit a fi un barbat decis. Desi era din Nord, curtase puternic pe conducatorii din Sud carora le daduse de înteles ca era trup si suflet alaturi de ei…„Buchanan pusese urechea la pamânt si auzise zgomotul rotilor abolitionistilor… El i-a informat ca era presedinte atât în Nord cât si în Sud. Aceasta schimbare de atitudine a fost evidentiata prin atitudinea lui hotarâta împotriva lui Jefferson Davis si a partidului lui, si si-a facut cunoscuta intentia de a pune la punct problema sclaviei în Statele Libere, spre satisfacerea cetatenilor din acele State." — Burke McCarty, The Suppressed Truth About the Assassination of Abraham Lincoln, Arya Varta Publishing, pag. 50.James Buchanan n-a trebuit sa astepte mult ca sa afle ce i-ar face iezuitii pentru ca i-a pacalit.„De ziua Washington-ului, pozitia lui Buchanan a devenit cunoscuta, iar urmatoarea zi a fost otravit. Complotul a fost adânc si planificat cu grija. Cum domnul Buchanan se afla, de obicei, în compania barbatilor de vârsta lui, avea o masa si scaune rezervate pentru el în sala de mese a Hotelului National. Presedintele era cunoscut ca fiind un bautor de ceai înrait, nordicii servind, din fire, foarte rar altceva decât ceai seara. Sudicii prefera cafea. Astfel, sa fie siguri de Buchanan si prietenii lui nordici, otrava arsenica a fost pulverizata în vasele care contineau ceai si zahar si puse pe masa la care el urma sa se aseze. Zaharul pulbere de la celelalte mese nu continea otrava. Nici o persoana din Sud nu a fost afectata sau ranita. Cincizeci sau saizeci de persoana au cinat acolo, în acea seara, si, din câte se poate cunoaste, aproximativ treizeci si opt au murit din efectul otravii. Presedintele Buchanan a fost otravit, si cu mare greu, viata i-a fost salvata. Doctorii l-au tratat cu întelegere, din instructiunile pe care le-a dat el, stiind foarte bine ce se întâmplase.„De la acest incident, mesele Hotelului National erau aproape goale.' „Proprietarii Hotelului sau servitorii au fost afectati? Daca nu, cu ce se deosebea hrana servita de ei, de cea servita de musafiri?„În aceasta calamitate se afla mai mult decât ce poate vedea ochiul. Este ceva ce n-ar trebui trecut cu vederea." — The New York post, March 18, 1857. (Missing credit. Translate.)James Buchanan a fost otravit si aproape a murit. A trait totusi, pentru ca stia ca i se daduse arsenic si astfel si-a putut informa doctorii. Stia ca iezuitii otravise pe Harrison si Taylor.Ordinul iezuit si-a împlinit din nou juramântul, care spune ca vor otravi, omorî sau ar face orice ar fi necesar, sa elimine pe aceia care s-ar opune planurilor lor. Din 1841 pâna în 1857, vedem ca trei presedinti au fost atacati de iezuiti, dupa cum fusese planuit de Congresul de la Viena, Verona si Chieri. Doi au murit iar al treilea de-abia a scapat. Nu permit nimanui sa stea în calea lor spre dominarea absoluta a Americii, si a distrugerii Constitutiei. Privind spre America, preotii Romei au spus:„Suntem hotarâti sa luam Statele Unite în posesie, dar trebuie sa o facem în secret.„În liniste si cu rabdare, trebuie sa înghesuim pe romano-catolicii nostri în marile orase ale Statelor Unite, tinând cont de faptul ca votul unui sarac calator, chiar daca este acoperit cu zdrente, are tot atâta greutate în escala puterilor, ca milionarul Astor, si aceasta daca noi avem doua voturi împotriva unuia al lui, va deveni la fel de lipsit de putere. Haideti deci, sa înmultim voturile noastre, sa chemam pe saracii dar credinciosii nostri catolici irlandezi din orice colt al lumii, si sa-i adunam în inimile oraselor Washington, New York, Boston, Chicago, Buffalo, Albany, Troy, Cincinnati.„Sub umbrele acelor mari orase, americanii se considera a fi o rasa uriasa, invincibila. Privesc la catolicii irlandezi saraci cu dispret suprem, ca fiind buni numai pentru saparea santurilor, pentru maturarea strazilor si sa lucreze în bucatariile lor. Sa nu cumva sa treziti pe acesti lei adormiti, astazi. Sa ne rugam la Dumnezeu sa-i mai tina adormiti înca câtiva ani, sa se trezeasca numai pentru a-si vedea voturile lor nenumarate, în timp ce-i eliminam pentru totdeauna din orice pozitie de onoare, putere si profit!... Ce vor spune acei asa numiti uriasi când vor vedea ca nici macar un senator sau membru din Congres nu va fi ales fara sa se fi supus sfântului parinte, Papa!„Noi nu doar alegem presedintele, dar vom umple si comanda armatele, vom manevra navele, si vom tine cheile casieriei publice!...„Atunci, da! Atunci, vom conduce Statele Unite, si le vom conduce la picioarele Vicarului lui Isus Hristos, ca el sa sfârseasca cu sistemul lor de educatie lipsit de Dumnezeu !!!, cu legea libertatii de constiinta care sunt o insulta pentru Dumnezeu si om !!!" — Charles Chiniquy, Fifty Years in the Church of Rome, Chick Publications, pag. 281, 282.Când ei spun "Vicar al lui Isus Hristos", se refera la Papa.


CAPITOLUL 4. PRESEDINTELE ABRAHAM LINCOLN
În 1856, un sclav evadat numit Dred Scott cautase câstigarea libertatii în statul liber, Kansas. Cazul era atât de bine cunoscut, încât a ajuns în Tribunalul Suprem. Decizia mârsava cu privire la cazul Dred Scott a fost acordata de judecatorul romano-catolic fanatic, Taney, Judecator Suprem al Statelor Unite pe atunci. Decizia Taney, pe scurt, era ca negrul nu avea drepturi pe care omul alb trebuia sa le respecte. Aceasta vrea sa spuna ca cetateanul negru este inferior cetateanului alb, iar cel dintâi nu avea drepturi. Abraham Lincoln, pe când era copil, observa vânzarea de tineri si tinere negri, într-un oras mic din Illinois. În timp ce se plimba cu un prieten, dupa o licitatie de sclavi, Lincoln s-a întors catre prietenul lui si a spus: „Într-o zi, îi voi da o lovitura grea!"În Noiembrie, 1855, Charles Chinquy, un preot catolic în Kankakee, Illinois, fusese atacat, într-o serie de cazuri de tribunal, de catre episcopul diocezei din Chicago. Chiniquy vorbise des despre subiectul cumpatarii si despre efectele negative ale lichiorului. Cum multi dintre preoti erau alcoolici, si multi dintre ceilalti erau betivi comuni, prezentarile lui Chiniquy despre cumpatare nu erau apreciate. Adesea, acesta cita Biblia, pentru sustinerea unor pozitii pe care el le luase. Acest lucru a provocat mânia episcopului de Chicago, împotriva lui. Ca sa-l puna la tacere, a fost acuzat de o femeie imorala folosita de preoti, pentru conduita nepotrivita fata de ea.Cazul lui Charles Chiniquy a fost astfel publicat în presa Illinoisului, ca foarte putini avocati acceptau sa-l apere. Realizau ca luptau nu numai împotriva unui preot din Chicago; luptau împotriva Bisericii romano-catolice. Charles Chiniquy a aflat despre Abe Lincoln, un avocat credincios si corect din Illinois. Chiniquy a trimis lui Lin­coln un mesaj telegrafic, apelând la sprijinul lui, în douazeci de minute primind raspunsul afirmativ: "Da, voi apara viata si onoarea ta în procesul din mai anul viitor, în Tribunalul din Urbana. Semnat A. Lincoln. Chiniquy relateaza:„A sosit timpul ca seriful de Kankakee sa ma târasca din nou ca pe un criminal si detinut, în Urbana si sa ma dea pe mâinile serifului acelui oras. Am ajuns acolo pe 20 octombrie, cu avocatii mei, Domnii Osgood si Paddock, si o duzina de martori. Domnul Abraham Lincoln sosise cu câteva minute înaintea mea, din Springfield." — Charles Chiniquy, Fifty Years in The Church of Rome, Chick Publications, pag. 273.Când Charles Chiniquy a fost aparat de Abraham Lincoln, citam,„Apoi a despicat cariera parintelui Chiniquy, cum acesta fusese persecutat pe nedrept, iar în concluzie a spus: "Atâta timp cât Dumnezeu îmi va da inima sa simt, creier sa gândesc, sau o mâna sa execut vointa mea, o s-o devotez împotriva acelei puteri care încearca sa foloseasca masinariile tribunalelor sa distruga drepturile si caracterul unui cetatean american." Si aceasta promisiune facuta de Abraham Lincoln, a fost împlinita în anii de mai târziu. — Burke McCarty, The Suppressed Truth About the Assassination of Abraham Lincoln, Arya Varta Publishing, pag. 41.Lincoln observase ca Chiniquy fusese acuzat pe nedrept. În noaptea dinaintea încercarii de condamnare a lui Chiniquy la închisoare pentru o crima pe care n-o comisese, un ochi martor, care ascultase complotul de a distruge pe Chiniquy, a intervenit si a fost salvat.Abraham Lincoln si-a facut o gramada de dusmani dupa procesul lui Chiniquy. Parasind sala de judecata, Charles Chiniquy era în lacrimi. Abraham Lincoln l-a întrebat:„Parinte Chinquy, de ce plângi? „Draga Domnule Lincoln," i-am raspuns, "Da-mi voie sa spun ca bucuria pe care, natural, ar trebui s-o simt cu ocazia unei astfel de victorii, este distrusa când ma gândesc ce ar putea sa te coste pe dumneata. În tribunal erau, nu mai putin de zece sau doisprezece iezuiti din Chicago si St. Louis, care venisera sa asculte sentinta mea de condamnare la penitenta …. ceea ce tulbura sufletul meu chiar acum si face sa-mi curga lacrimi, este ca, se pare, ca am citit condamnarea ta la moarte, în ochii lor vicleni. Câti alti oameni nobili au cazut la picioarele lor!" — Charles Chiniquy, Fifty Years in the Church of Rome, pag. 280, 281.Abraham Lincoln, înca din 1855, 1856, era un om însemnat, pe care Roma cauta sa-l distruga. Patru ani mai târziu, Abraham Lincoln a fost ales Presedintele Statelor Unite. Pe drum din Illinois spre Washington D.C., a trebuit sa treaca prin orasul Baltimore. Mai târziu a spus lui Chiniquy:„Sunt atât de încântat sa te vad din nou!... Vezi ca prietenii tai, iezuitii, înca nu m-au omorât. Dar ar fi facut-o când am trecut prin cel mai devotat oras al lor, Baltimore, daca n-as fi trecut pe acolo, incognito, câteva ore înainte ca ei sa ma astepte. Avem dovezi ca aceea companie care fusese selectata si organizata sa ma omoare, era condusa de un romano-catolic numit Byrne; Era compusa, aproape în întregime, de romano-catolici; mai mult, între ei se aflau doi preoti deghizati care sa-i încurajeze... L-am întâlnit pe Domnul Morse, învatatul inventator al telegrafului electric; mi-a spus ca pe vremea când se afla în Roma, nu de mult, a gasit dovada celei mai formidabile conspiratii împotriva acestei tari si toate institutiile ei. Este evident ca oribilul razboi civil, care ameninta acoperirea tarii cu sânge si ruine, se datoreaza intrigilor si emisarilor papali.„Îmi pare rau ca profesorul Morse a trebuit sa paraseasca Roma înainte de a afla mai mult despre planurile secrete ale iezuitilor, împotriva libertatilor si chiar a existentei acestei tari. — Idem, pag. 292.„Douazeci de oameni fusese angajati, în Baltimore, sa asasineze pe presedintele ales, în drum spre Washington. Conducatorul acestei bande era un refugiat italian, un frizer bine cunoscut în Baltimore. Planul lor era urmatorul: când domnul Lin­coln ajungea în acel oras, asasinii trebuiau sa se amestece prin multime, si sa se apropie de el cât mai mult cu putinta, sa-l împuste cu pistoalele. Daca se afla într-un vehicul, grenade de mâna fusesera pregatite, umplute cu praf explozibil, asa cum facuse Orsini în încercarea asasinarii lui Louis Napoleon. Acestea urmau sa fie aruncate în vehicul. Pentru a face moartea si mai sigura, pistoalele urmau sa fie descarcate tragând în vehicul, în acelasi moment. Asasinii aveau deja un vas care-i astepta gata pregatit în port. De acolo, urmau sa fie transportati în Mobile, în statul Alabama. — John Smith Dye, The Adder's Den, pag. 113.„Un frizer italian, bine cunoscut în Baltimore, un Romanist, urma sa-l înjunghie când era asezat în vehiculul sau, când a pornit de la depozit. — Burke McCarty, The Suppressed Truth About the Assassination of Abraham Lincoln, Arya Varta Publishing, pag. 66.Din fericire, primul complot al iezuitilor, de a-l omorî pe Lincoln, a esuat, în timp ce cautau sa-i ia viata înainte sa fi ajuns vreodata la Casa Alba!În timp ce calatorea cu trenul, John Wilkes Booth a lasat o scrisoare trimisa lui de catre Charles Selby. Curând dupa aceea, scrisoarea a fost gasita si„Înmânata presedintelui Lincoln, care, dupa ce a citit-o, a scris cuvântul ASASINAT peste ea si a arhivat-o în biroul lui, unde a fost gasita dupa moartea sa si a fost în evidente, ca o expozitie de tribunal. — Idem, pag. 131.Iata o portiune din acea scrisoare:„Abe trebuie sa moara, si aceasta acum. Va puteti alege armele. Cupa, cutitul, glontul. Cupa ne-a esuat odata si ar putea-o face din nou... Stii unde sa-ti gasesti prietenii. Deghizarile tale sunt atât de perfecte si complete... Lupta-te pentru casa ta; lupta pentru tara ta; asteapta momentul potrivit, dar lupta sigur. — Idem, pag. 132 (sublinieri adaugate).Aceasta scrisoare a fost folosita spre convingerea Doamnei Mary E. Surrat si a altor conspiratori, în procesul de judecata a asasinarii lui Lincoln.Au vrut sa-l înjunghie, daca aceea a esuat, au încercat sa-l împuste, si sa-l arunce-n aer. Acestea au esuat, deci, au încercat sa-l otraveasca. Erau emisarii Papei, iezuitii. John Smith Dye, care a fost martor acestor evenimente, ne spune,„Era o zi întunecata în istoria tarii noastre, când o garda înarmata trebuia sa înconjoare hotelul [Willard], unde Magistratul Sef îsi asezase locuinta temporara, sa evite asasinarea lui. Si în ziua de 4 Martie, 1861, la inaugurarea lui, a fost escortat pe bulevardul Pennsylvania, înconjurat de cavalerie, si supravegheat de catre Generalul Scott, ce dorea sa evite asasinarea lui publica pe drum spre Capitol unde urma sa-si expuna luarea de cuvânt cu ocazia inaugurarii. Acestea erau vremuri teribile... — John Smith Dye, The Adder's Den, pag. 135.Când va gânditi la Consiliul de la Viena, Metternicht, la Papa si la planurile ordinului iezuit de a distruge aceasta tara si libertatea ei, sa distruga protestantismul si sa omoare presedinti, ce va spun acestea despre caracterul vicios, plin de rautate al iezuitilor? Când va gânditi la atentatele împotriva lui Andrew Jackson, al lui William Henry Harrison, asasinarea lui Zachary Taylor, atentatul de asasinare al lui James Buchanan, Atentatul de asasinare al lui Abraham Lincoln si, în final asasinarea lui, ce va spun toate acestea despre Biserica Catolica? Va arata ca aparenta de biserica este exact aceasta: O APARENTA. Se ascund sub o masca religioasa, ca sa nu fie banuiti de multele nelegiuiri pe care le practica continuu în aceasta tara si în întreaga lume...Abraham Lincoln a spus:„Atât de multe comploturi au fost deja facute împotriva vietii mele, ca este o adevarata minune ca toate au esuat, când consideram ca, în mare majoritate, acestea au fost în mâinile criminalilor romano-catolici, evident, antrenati de iezuiti. Dar putem astepta ca Dumnezeu sa faca o minune perpetua pentru a-mi salva viata? Cred ca nu. Iezuitii sunt atât de experti în acele fapte de sânge încât Henry al IV-lea a spus ca era imposibil sa le scapi, si el a devenit victima lor, desi a facut tot ce putea fi facut ca sa-si protejeze viata. Scaparea mea din mâinile lor, de când scrisoarea Papei catre Jeff Davis a ascutit un milion de pumnale sa-mi despice pieptul, ar fi mai mult decât o minune.„Dar asa cum Domnul nu a auzit nici un mur­mur de pe buzele lui Moise când îi spusese ca va muri înainte de a trece Iordanul din cauza pacatelor poporului, la fel sper si ma rog ca El sa nu auda nici un murmur din partea mea când va trebui sa cad pentru cauza natiunii mele.„Singurele favoruri pe care le cer lui Dumnezeu sunt: mai întâi ca eu sa mor pentru cauza sacra în care m-am angajat, si sa fiu purtatorul stindardului drepturilor si libertatilor tarii mele.„A doua favoare pe care i-o cer lui Dumnezeu este: ca fiul meu Robert, când eu voi fi plecat, sa fie unul dintre cei care vor ridica steagul libertatii care va acoperi mormântul meu, si sa-l poarte cu onoare si fidelitate, pâna la sfârsitul vietii lui, asa cum tatal lui a facut, înconjurat de milioanele care vor fi chemate sa lupte împreuna cu el si sa moara pentru apararea si pentru onoarea tarii noastre. — Charles Chiniquy, Fifty Years in the Church of Rome, Chick Publications, pag. 302, 303.Abraham Lincoln întelegea ca timpul lui era aproape.„În mijlocul succesului neegalat, când toate clopotele patriei sunau cu bucurie, o calamitate a cazut asupra noastra si a umplut tara cu consternare si uimire. Vineri seara, pe 14 aprilie, Presedintele Lincoln era prezent la teatrul lui Ford în Washington. Era asezat linistit în cabina lui, ascultând prezentarea, când un barbat a intrat în holul care conducea la cabina lui, încuind usa dupa el. Apropiindu-se de presedinte, a scos un pistol din buzunar si l-a împuscat în ceafa. În timp ce presedintele cadea lipsit de simturi, ranit mor­tal iar tipatul sotiei, care era asezata lânga el, patrundea orice ureche, asasinul a sarit din cabina, ce se afla la o înaltime de aproximativ cinci picioare. În timp ce s-a grabit traversând scena, a exclamat: 'Sic siemper tyrannus!' si a disparut în spatele scenelor laterale. — Idem, pag. 307, 308.„Nobilul Abraham, adevarat descendent al Tatalui Credinciosilor, onest în orice pozitie, umil ca un copil, tandru la inima ca o femeie, care n-ar fi putut suporta sa raneasca nici pe cel mai aspru dusman, un barbat care în momentul triumfului, era îngrijorat ca simtamintele adversarilor ar fi fost ranite de înfrângere, cu dragoste pentru toti, ura pentru nimeni, înzestrat cu bun simt si putere intelectuala care îi permitea sa înfrunte cei mai uriasi oponenti în dezbateri, dezvoltând capacitati de om de stat care au câstigat gratitudinea tarii lui si admiratia întregii lumi, moare din glontul asasinului!„Dar cine era asasinul? Booth nu era nimic altceva decât o unealta a iezuitilor. Roma i-a directionat mâna dupa ce i-a corupt inima (mintea). — Idem, pag. 308.„Si dupa douazeci de ani de cercetari, vin fara teama înaintea poporului american, sa spun si sa dovedesc ca presedintele Abraham Lincoln a fost asasinat de preotii si iezuitii Romei.„În cartea marturiilor date în procesul asasinarii lui Lincoln, publicat de Ben Pittman, si în cele doua volume ale procesului lui John Surrat, în 1867, avem dovada legala si necontestabila ca complotul asasinilor lui Lincoln a fost gândit, daca nu cumva si început în casa Mariei Surrat, 561 H. Street, Washington D.C. Marturiile juratilor arata ca a fost locul obisnuit de adunare a preotilor din Washington. Ce impresie face în lume, prezenta atâtor preoti în acea casa? Nici un om de rând, care nu stie nimic despre preotii Romei, nu se poate îndoi de faptul ca acestia erau consilierii, spuma acelui complot infernal.„Acei preoti care erau prietenii profesionali si parintii confesori ai lui Booth, John Surratt, doamna si domnisoara Surratt, nu puteau fi constant acolo, fara sa stie ce se petrecea. Fiecare dintre acei preoti, stiind ca infailibilul lui papa numise pe Jeff Davis fiul lui preaiubit, si luase confederatia de Sud sub protectia sa, s-a angajat sa creada ca cel mai sfânt lucru pe care un om îl poate face, este sa lupte pentru cauza Sudica, prin distrugerea acelora care-i stau împotriva.„Cititi istoria asasinarii amiralului Coligny, Henry III, Henry IV, si William Taciturn-ul, de catre asasinii angajati ai Iezuitilor; comparati-o cu asasinarea lui Abraham Lincoln, si veti vedea ca se aseamana ca doua picaturi de apa. Veti întelege ca toate aceste acte au aceeasi sursa — Roma. — Idem, 309.„Acel arhirebel (Jeff Davis) putea da banii, dar numai iezuitii puteau selecta si antrena asasinii, promitându-le o coroana de glorie în ceruri, daca omorau pe autorul varsarii de sânge, faimosul apostat — inamicul papei si a bisericii - Lincoln.„Cine nu poate vedea lectiile date lui Booth de catre iezuiti, la întâlnirile lor zilnice în casa Mariei Surratt, când citeste acele rânduri scrise de Booth cu câteva ore înainte de moartea lui: „Nu ma pot cai niciodata. Dumnezeu m-a facut instrumentul pedepsei Sale." Comparati aceste cuvinte cu doctrinele si principiile predate de con­silii, decretele papei, si legile Sfintei Inchizitii, si veti observa ca sentimentele si convingerile lui Booth curg din acele principii, asa cum râul curge din sursa lui.„Si ca pioasa doamna Surratt, care, a doua zi dupa moartea lui Lincoln, a spus, fara sa fie mustrata, în prezenta altor martori: "Moartea lui Abraham Lincoln nu este mai mult decât moartea oricarui negru în armata." De unde a luat ea maxima aceasta, daca nu de la biserica ei? Nu proclamase acea biserica recent, prin... judecatorul romano-catolic devotat, Taney, în decizia Dred Scott, ca negrii nu au drepturi pe care albii sunt responsabili sa le respecte? Aducând presedintele pe aceeasi treapta cu cel mai de jos negru, Roma spunea ca el nu avea dreptul, nici macar la viata. — Idem, pag. 310.Imediat dupa moartea Lui Lincoln, John Surratt, care facea parte din conspiratia asasinarii, a fugit în Montreal. Din Montreal a fost luat la Liverpool, Anglia, si de acolo, la Roma. Când un oficial al Statelor Unite a luat legatura cu el, în final, se afla în armata personala a Papei!„Trei sau patru ore înainte ca Lincoln sa fie omorât în Washington, pe 14 Aprilie 1865, acea crima nu numai ca a fost cunoscuta de cineva, dar circula si se vorbea despre ea pe strazile si în casele orasului dedicat preotilor si Romei, St. Joseph, Minnesota. Acest fapt este de netagaduit; marturisirile sunt de neschimbat si nu existau cai ferate sau telegraf mai aproape de patruzeci sau optzeci de mile de la St. Joseph...„Domnul Linneman, care este romano-catolic, ne spune ca, desi a auzit aceasta de la multi în magazinul sau, nu-si aminteste numele nici unuia dintre ei... Dar daca memoria domnului Linneman este asa de deficienta în acest subiect, îl putem ajuta spunându-i cu acuratete matematica ce a fost spus...„...Preotii din Saint Joseph vizitau des Washington-ul, ramânând, probabil, la domnii Surratt... Acei preoti din Washington se aflau în continua comunicare cu co-rebelii lor preoti din St. Joseph; erau prietenii lor intimi. Nu exista nici un secret între ei... Detaliile crimei, precum ziua comiterii ei, erau cunoscute printre preotii din St. Joseph, asa cum erau cunoscute printre cei din Wash­ington...„Cum ar putea preotii sa ascunda, de prietenul lor Linneman, un eveniment atât de fericit? El era omul lor confidential, era mâna lor dreapta între credinciosii din St. Joseph...„Preotii Romei stiau si au raspândit moartea lui Lincoln, în orasul lor romano-catolic, St. Jo­seph, Minnesota, cu patru ore înaintea evenimentului propriu zis. — Idem, pag. 316, 317.Exista mult mai multe informatii!„În procesul lui John Surratt, un predicator francez cu numele Rufus King a specificat urmatoarele: „Cred ca el (John Surratt) este protejat de cler si ca aceasta crima este rezultatul unui complot adânc înradacinat, nu numai împotriva presedintelui Lincoln, dar si împotriva existentei acestei republici, fiind constienti ca preotimea si regalitatea sunt, si întotdeauna au fost, împotriva libertatii." — Burke McCarty, The Suppressed Truth About the Assassination of Abraham Lincoln, Arya Varta Publishing, pag. 185.Patru oameni au fost judecati, condamnati si executati prin spânzurare pentru asasinarea lui Abraham Lincoln. Numele lor erau: Davy Harold, Lewis Payne, George Atzerodt si Mary E. Surrat. Toti acestia erau romano-catolici. Aceasta informatie se gaseste în Teatrul Ford, în mai multe vitrine de sticla, aratând multe alte informatii despre Lincoln, razboiul civil si asasinarea lui. În timp ce Abraham Lincoln era asasinat, s-a facut un atentat si pentru asasinarea lui William Seward, Secretarul de Stat. De asemenea, se încerca un atentat la viata lui Ulysses S. Grant, dar Grant a trebuit sa calatoreasca urgent la New Jersey, pentru a fi la patul unei rude muribunde. Andrew Johnson, vicepresedintele Statelor Unite, urma sa fie asasinat de asemenea în acest timp. Persoana care trebuia sa-l asasineze s-a temut si a renuntat, fugind prin tara, calare pe un cal, si nu si-a adus la îndeplinire planul.„Lewis Payne, cunoscut ca Baiatul de Florida, un tânar atletic, urias, care cu câteva luni înainte se unise cu conspiratia, s-a dus la usa din fata a locuintei secretarului de stat William Seward.„William Seward fusese bolnav de doua saptamâni, suferind de mandibula fracturata, ca rezultat al fugii de echipa lui. Se afla acum sub îngrijire.„Payne a sunat la soneria de la usa, la care a raspuns majordomul de culoare. El a spus celui din urma ca fusese trimis cu ceva medicamente pe care trebuie sa le duca în camera bolnavului. Majordomul a refuzat sa-i permita sa intre, spunând ca-i fusese interzis sa permita cuiva sa intre în camera domnului Seward. Strainul, Lewis Payne, l-a pus la pamânt, dupa o scurta lupta, si a fugit urcând scarile. A dat buzna în camera bolnavului dupa ce lovise pe fiecare dintre cei doi fii ai secretarului... El (Lewis Payne) s-a aruncat peste omul bolnav si l-a înjunghiat de trei ori. Printr-un efort supranatural, cel din urma a luptat cu agresorul lui care l-a lasat pe podea, sângerând din cauza ranilor. Dupa asaltul asupra lui Seward, criminalul a coborât scarile tipând cu toata puterea, „Sunt nebun! Sunt nebun! Desigur ca era. Se afla sub controlul influentelor hipnotice a nelegiuitilor sub a caror putere si-a permis sa fie. — Idem, pag. 121, 122.„Parte din planul lui Michael O' Laughlin, unul dintre conspiratorii din Baltimore, era asasinarea generalului Grant în acea noapte. Aceasta n-a fost posibila, datorita schimbarii facute în agenda generalului.„Lui Atzerodt îi revenea asasinarea vice­presedintelui Johnson, dar acesta a devenit fricos si a petrecut ziua fugind calare... a fost gasit dupa câteva zile la niste rude în partea de jos a Washingtonului. Înainte de a fi executat, a facut o marturisire scrisa, care confirma prezenta lui Surratt în Washington în acea zi fatala, fapt jurat de noua martori." — Idem, pag. 122.Astfel, avem de-a face cu o conspiratie care nu doar omoara pe presedinte, dar vrea sa aduca guvernul Statelor Unite în haos. Nu vedem aici împlinirea deciziilor Consiliului de la Viena si Verona în 1865? Nu vedem mâna Ordinului iezuit si a Bisericii romano-catolice în încercarea de a distruge Statele Unite?Deja am vazut ca Biserica romano-catolica a semanat samânta divizarii între doua mari sectiuni ale acestei tari, despartind Nordul de Sud, pe baza subiectului fierbinte a sclaviei.„Acea diviziune a fost ocazia ei de aur pentru zdrobirea unei parti de catre cealalta, ca sa guverneze peste ruinele amândoura, o polita favorabila, pe termen lung. A sperat ca a sosit ora triumfului ei suprem peste aceasta tara. A ordonat împaratului Frantei sa aiba armata pregatita în Mexic, gata pentru sustinerea Sudului, si a îndemnat pe toti catolicii sa se înroleze sub steagul sclaviei, unindu-se cu partidul democrat." — Charles Chiniquy, Fifty Years in the Church of Rome, Chick Publications, pag. 291.Abraham Lincoln i-a spus lui Charles Chiniquy:„Îti voi fi întotdeauna multumitor pentru cuvintele de avertizare pe care mi le-ai adresat, cu privire la pericolele care îmi pasc viata, din partea Romei. Stiu ca nu sunt pericole imaginare. Daca as lupta împotriva unui Sud Protestant, ca natiune, nu ar exista pericole de asasinare. Natiunile care citesc Biblia lupta cu curaj pe câmpurile de lupta, însa, ei niciodata nu-si asasineaza inamicii. Papa si iezuitii, cu Inchizitia lor infernala, sunt singura putere organizata în lume, care recurge la serviciul asasinilor pentru omorârea celor pe care nu-i pot convinge cu argumente sau învinge cu sabia.„Din nefericire, simt, din zi în zi mai mult, ca nu lupt numai împotriva americanilor din Sud, ci mai mult împotriva papei de la Roma, a iezuitilor lui perfizi, si împotriva sclavilor lor orbi si setosi de sânge. Atâta timp cât ei spera sa captureze Nordul, ma vor cruta; dar, în momentul în care încercam derutarea armatelor lor, le luam orasele si îi fortam sa se supuna, atunci, dupa parerea mea, iezuitii, care sunt principalii conducatori ai Sudului, ar face ceea ce, aproape invariabil au facut în trecut. Pumnalul si pistolul vor face ceea ce bratele puternice ale razboinicilor n-au putut face. Acest razboi civil pare a fi nimic mai mult decât o problema politica, pentru aceia care nu vad ceea ce vad eu, sursa secreta a acestei drame.Dar este mai mult un razboi religios decât unul civil. Este Roma care vrea sa domine si sa degradeze Nordul, asa cum a dominat si a degradat Sudul, din prima zi a descoperirii lui. Exista foarte putini lideri ai Sudului care sa nu se afle sub influenta iezuitilor, prin sotii, relatii de familie, si prietenii. Câtiva membri ai familiei lui Jeff Davis apartin Bisericii Romei...„Dar este cert ca daca poporul american ar putea vedea ceea ce stiu eu despre ura feroce a preotilor catolici împotriva institutiilor noastre, împotriva scolilor noastre, împotriva celor mai sacre drepturi ale noastre, si împotriva dragei noastre libertati, ei i-ar izgoni mâine din mijlocul nostru, sau i-ar împusca ca pe niste tradatori. Dar tu esti singurul caruia îi spun aceste secrete, pentru ca stiu ca tu le-ai învatat înaintea mea. Istoria acestor ultimi o mie de ani, ne arata ca oriunde Biserica Romei nu este pumnalul care sa despice sânul unei natiuni libere, aceasta (Roma), este ca o piatra la gâtul ei, încercând s-o paralizeze si s-o tina departe de civilizatie, stiinta, inteligenta, fericire si libertate. — Idem, pag. 294, 295.Lincoln a spus,„Acest razboi n-ar fi fost niciodata posibil fara influenta sinistra a iezuitilor. Faptul ca vedem acest pamânt udat de sângele celor mai nobili fii ai lui, se datoreaza Papalitatii... Mi-e mila de preoti, episcopii, si de calugarii Romei din Statele Unite, când oamenii vor afla ca ei sunt, în mare parte, responsabili pentru lacrimile, si sângele varsate în acest razboi. — Idem, pag. 296, 297.„Esti perfect corect când spui ca Romano-catolicii care s-au înrolat în armata noastra trebuiesc separati. De la publicarea acelei scrisori (a Papei), Un mare numar dintre ei au dezertat de sub steagul lor si au devenit tradatori... Este, de asemenea adevarat, ca Meade a ramas cu noi si a câstigat batalia sângeroasa de la Gettysburg. Dar cum ar fi putut pierde când era înconjurat de astfel de eroi ca Howard, Reylonds, Buford, Wadsworth, Cutler, Slocum, Sickles, Hancock, Barnes, etc. Dar este adevarat ca romanismul lui a suparat patriotismul lui dupa batalie. El a lasat armata lui Lee sa scape când ar fi putut, foarte usor, sa-i taie retragerea, si sa-I forteze sa se supuna, dupa ce pierduse aproape jumatate din soldati în ultimele trei zile.„Când Meade trebuia sa ordoneze vânarea dupa batalie, un strain a venit la sediu, si acel strain era iezuit deghizat. Dupa zece minute de conversatie cu el, Meade a facut un astfel de aranjament pentru vânarea inamicului, încât acesta a scapat numai cu pierderea a doua pistoale! Idem, pag. 298.Lincoln a spus,Oamenii comuni aud marele si galagioasele roti ale vehiculelor Confederatiei Sudice: acestia îi numesc Jeff Davis, Lee, Toobs, Beauregard, Semmers, etc., si cred onest ca ei sunt puterea motivatoare, prima cauza a greutatilor noastre. Dar aceasta este o greseala. Adevarata putere motivatoare se afla în spatele zidurilor groase ale Vaticanului, colegiile si scolile Iezuitilor si cabinele de marturisire ale Romei. — Idem, pag. 305.Împlinind directivele Conciliilor de la Viena, Verona si Chieri, Biserica Catolica a divizat Nordul de Sud prin agentul ei, John C. Calhoun. Au încercat distrugerea economiei prin Biddle si apoi au folosit cupa cu otrava si gloantele asasinilor sa asasineze si sa atenteze la asasinarea a unui total de cinci presedinti, în decursul a douazeci si cinci de ani. Au înrosit pamântul american cu sângele a mii de tineri americani în teribilul razboi civil. Oh, daca am avea ochi sa vedem ca Roma nu se schimba niciodata! Ceea ce a facut, face înca si astazi.Dumnezeu sa ne ajute sa întelegem rautatea papalitatii Romane de atunci si acum.


CAPITOLUL 5. SCUFUNDAREA TITANICULUI
Când ne gândim la evenimente care s-au petrecut în istorie în ultimii o suta - doua sute de ani, exista câteva evenimente care ies în evidenta ca fiind însotite de mare oroare, mare surpriza si mare tristete. Între multele care vin în minte, cele mai devastatoare evenimente au fost cel de la World Trade Center în New York City si cel al scufundarii Titanicului.Cele mai mari tragedii din ultimii doua sute de ani pot fi puse pe raspunderea iezuitilor. Vom vedea acum ca iezuitii au pus la cale si au reusit scufundarea Titanicului, de asemenea, vom arata de ce au facut-o.De la începutul anilor 1830, America n-a avut o banca centrala. Iezuitii vroiau cu disperare o noua banca centrala în America, ca sa poata avea un rezervor de nesecat din care sa sustraga bani pentru multele lor razboaie si alte proiecte ciudate în întreaga lume.În anul 1910, sapte oameni s-au întâlnit pe insula Jekyll, aproape de coasta Georgiei, sa înfiinteze o banca centrala, pe care au numit-o Banca de Rezerva Federala. Acesti oameni erau Nelson Aldrich si Frank Vanderlip, amândoi reprezentând imperiul financiar Rockefeller; Henry Davison, Charles Norton, si Ben­jamin Strong, reprezentând J.P. Morgan; si Paul Warburg, reprezentând dinastia bancara a Europei, Rothschild. Deja am vazut ca agentii Rothschild erau reprezentantii bancari ai iezuitilor papali, detinând "cheile bogatiilor Bisericii Romano Catolice."Morgan era competitoare prietenoasa cu Rothschild de care s-a apropiat social. Firma Morgan din Londra a fost salvata de la ruina financiara în anul 1857, de catre Banca Angliei, asupra careia Rothschild avea o mare influenta. Dupa aceea, Morgan apare servind ca agent financiar al Rothschild si a facut tot posibilul sa apara ca fiind American...Intrarea lui (Rockefeller) pe piata, n-a fost bine primita de Morgan si au devenit competitori feroce. În cele din urma, au decis sa micsoreze competitia, intrând în afaceri comune. În final, au lucrat împreuna pentru crearea unei banci nationale numita Sistemul de Rezerva Federala. — G. Edward Griffin, The Creature from Jekyll Island, American Opinion Publishing, pag. 209. (sublinieri adaugate).Aceste trei familii financiare, Rothschild, Morgan si Rockefeller, toate fac jocul Ordinului Iezuit, datorita infiltrarii iezuitilor în organizatiile lor. Ei fac tot ce este necesar pentru distrugerea libertatii constitutionale în America si sa aduca pe Papa sa domine lumea. Daca privim înapoi la secolul XX, putem vedea cât de plini de succes au fost iezuitii. Au continuat sa risipeasca bogatiile Americii, în timp ce au atacat continuu marea ei constitutie si libertatile civile. Puterea Papei a crescut zilnic în Vatican. Într-o zi vor câstiga puterea suprema din nou.Construirea Titanicului a început în anul 1909, într-un santier naval din Belfast, capitala Irlandei de Nord. Belfast era un port protestant, foarte urât de iezuiti. Primul Razboi Mondial a început numai câtiva ani mai târziu.Titanicul era parte a flotei posedate de compania internationala de corabii, White Star Line.Banca nu era singura afacere în care Morgan avea interes financiar. Folosind controlul pe care-I detinea peste caile ferate nationale ca influent financiar, a creat un trust international de corabii, care includea doua, cele mai mari linii Germane, plus una din cele doua a Angliei, White Star Lines. — Idem, pag. 246.Existau niste oameni foarte bogati care au facut clara pozitia lor împotriva Sistemului Rezervei Federale. Iezuitii au ordonat lui J.P. Morgan sa construiasca Titanicul. Aceasta corabie de nescufundat avea sa fie folosita pentru omorârea celor care se opuneau planului iezuit de a forma Sistemul de Rezerva Federala.Acesti oameni bogati si puternici ar fi fost capabili sa blocheze înfiintarea Rezervei Federale, de aceea, puterea si avantajele pe care acestia le aveau, trebuiau luate din mâinile lor. Trebuiau sa fie distrusi prin mijloace care n-ar da de banuit ca au fost omorâti, ca nimeni sa nu suspecteze pe iezuiti. Titanicul urma sa fie vehiculul distrugerii acestor oameni. Pentru a proteja papalitatea si pe iezuiti de suspiciuni, multi catolici irlandezi, francezi, si italieni care emigrau spre Lumea Noua, au fost îmbarcati la bord. Erau oameni de care se puteau lipsi. Protestanti din Belfast care vroiau sa emigreze în Statele Unite au fost de asemenea invitati.Toti bogatasii si oamenii puternici, de care iezuitii vroiau sa scape, au fost invitati sa navigheze. Trei dintre cei mai bogati si mai importanti erau Benjamin Guggenheim, Isador Strauss, seful Departamentului de magazine Macy, si John Jacob Astor, probabil cel mai bogat om din lume. Totalul bogatiei lor, folosind dolarul pentru acel timp, era de 500 milioane. Astazi, acea cantitate de bani ar fi echivalenta cu 11 miliarde de dolari. Acesti trei oameni au fost ademeniti si încurajati sa se îmbarce în palatul plutitor. Trebuiau sa fie distrusi pentru ca iezuitii stiau ca ei ar fi folosit bogatia si influenta lor în a se opune formarii unui Sistem Bancar de Rezerva Federala, si razboaielor care se aflau în curs de planificare.Edward Smith era capitanul Titanicului. Calatorise pe apele Atlanticului Nordic mai mult de douazeci si sase de ani si era cel mai experimentat maestru din lume, pe rutele nord-atlanticului. Lucrase multi ani pentru iezuitul, J.P. Morgan.Edward Smith era iezuit, 'Tempore co-adjutor.' Aceasta însemna ca nu era preot, ci era iezuit cu mantie scurta. Iezuitii nu sunt neaparat preoti. Cei care nu sunt preoti slujesc ordinului în profesiile lor. Oricine ar putea fi iezuit, si identitatea lor n-ar fi cunoscuta. Edward Smith slujea Ordinul Iezuit în profesia sa de capitan de marina.Multe puncte interesante despre Titanic sunt comentate într-o caseta video, facuta de National Geographic în anul 1986. Caseta video este intitulata Secretele Titanicului. Când Titanicul a pornit din sudul Angliei pe 10 Aprilie 1912, Francis Browne, maestrul iezuit al lui Edward Smith, s-a îmbarcat în Titanic. Acest om era cel mai puternic iezuit din toata Irlanda si raspundea direct generalului Ordinului Iezuit, la Roma. Caseta video declara:Un preot în vacanta, parintele Francis Browne, a realizat aceste fotografii amare ale tovarasilor lui de calatorie, cei mai multi dintre ei aflându-se în voiaj spre vesnicie. Urmatoarea zi, Titanicul a facut ultima oprire pe coasta Queenstown, Irlanda. Aici, organizatorii au îmbarcat pe ultimii pasageri; în majoritate emigranti irlandezi, în cautare de camin în America. Aici, norocosul parinte Browne a debarcat... Parintele Browne l-a fotografiat pe capitanul Smith privind în jos de pe puntea Titanicului, sovaind la marginea destinului. — The Secret of the Titanic, National Geographic, caseta video, 1986.Aici este tradare iezuita în toata puterea cuvântului. Parintele provincial, Francis Browne, se îmbarca pe Titanic, fotografiaza victimele, face pe capitan constient de juramântul lui de iezuit, îi ureaza ramas bun. — Eric J. Phelps, Vatican Assasins, Halycon Unified Services, pag. 427.Browne i-a repetat lui Edward Smith ce trebuia sa faca în apele nord-atlantice. Generalul iezuit a spus lui Francis Browne ce urma sa se întâmple; Dupa aceea, Browne îi spune lui Smith si restul e istorie. Edward Smith credea ca Generalul Iezuit...este dumnezeul societatii iezuite, si nimic în afara de atingerea lui electrica nu putea da viata si pune în miscare cadavrele lor. Pâna ce el vorbeste, ei sunt ca niste serpi încolaciti în mormintele lor, lipsiti de viata si inactivi; dar în momentul în care el rosteste cuvântul poruncii, fiecare membru izvoraste spontan la picioarele lui, lasând neterminat orice l-ar tine ocupat, gata sa asalteze pe oricine i s-ar porunci sa asalteze si sa lupte oriunde i s-ar porunci sa lupte. — R.W. Thompson, The Footprints of the Jesuits. Hunt and Eaton, pag. 72, 73.Lui Edward Smith i s-a poruncit sa scufunde Titanicul, si aceasta este exact ce a facut.Prin porunca lui Dumnezeu (Generalul Iezuit) este legal sa omori pe cei nevinovati, sa furi, sa comiti orice destrabalare, pentru ca el (Papa) este domnul vietii, al mortii si a tuturor lucrurilor; de aceea, a-i împlini ordinele, este datoria noastra. — W.C. Brownlee, Secret Instructions of the Je­suits, American and Foreign Christian Union, pag. 143.Nu exista nici un raport în istorie, despre o asociatie a carei organizatie sa stea neatinsa si nealterata de asalturile oamenilor si a timpului pentru trei sute de ani, si care s-o fi exercitat o astfel de imensa influenta asupra destinelor omenirii... 'Scopurile scuza mijloacele,' este maxima lui favorita; si cum singurul sau scop, dupa cum am putut vedea, este Ordinul, la cererea lui, Iezuitul este gata sa comita orice crima. — G.B. Nicolini, The History of the Jesuits, Henry G. Bohn, pag. 495, 596 (sublinieri adaugate).Haideti sa ne amintim juramântul pe care îl depune cineva, când devine parte din Ordinul Iezuit:Ar trebui sa ma consider pe mine însumi ca un cadavru, fara vointa si gândire proprie, ca un mic crucifix care este întors fara rezistenta fata de vointa aceluia care-l poarta, ca un obiect în mâinile unui om batrân, care-l foloseste asa dupa cum doreste, si îi cade mai bine. — R.W. Th­ompson, The Footprints of the Jesuits, Hunt and Eaton, pag. 54.Când o persoana depune juramântul iezuit, se leaga de maestrul sau pâna în ziua în care acesta moare. Ed­ward Smith devenise un om fara vointa sau gândire proprie. El ar fi comis orice crima pe care ordinul vroia ca el s-o comita. Edward Smith fusese chemat la martiraj. În acea noapte pe Titanic, Edward Smith îsi cunostea datoria. Corabia fusese construita pentru inamicii iezuitilor. Dupa trei zile pe mare, cu doar un binoclu pe punte, Edward Smith a propulsat Titanicul înainte, cu toata viteza, pe o noapte întunecata, fara luna, într-un ghetar urias, de aproape optzeci de mile marime. Edward Smith a facut aceasta în ciuda a cel putin opt telegrame, avertizându-l ca mergea prea repede.A avut Edward Smith nevoie de prudenta? Nu, pentru ca navigase pe acele ape, cel putin doua zeci si sase de ani. Stia ca existau ghetari în zona, dar opt avertismente nu l-au putut opri pe acest om care se afla sub juramântul iezuit, si sub ordinul de a distruge Titanicul.Absurditatea de a avertiza pe capitanul veteran Ed­ward Smith, în mod repetat, de a încetini viteza, în noaptea tragica a Titanicului, nu este deloc ridicola. Faptul ca Smith nu a ascultat niciodata la avertismente, este nebunie curata. Primise ordine de la dumnezeul lui din Vatican, si nimic nu-l putea opri de la îndeplinirea planului.Enciclopediile picteaza figura lui Smith din ultimele lui ore, într-un mod foarte tragic. Când a sosit vremea sa se dea ordinul de coborâre a barcilor de salvare, Smith ezita, si un subaltern a trebuit sa se apropie de el, sa-l îndemne sa dea ordinul. Îndemânarea legendara al lui Smith parea ca-l parasise; era indecis si neobisnuit de grijuliu, în acea noapte fatala. Sunt acestea cuvinte care sa descrie un capitan de vas legendar cu 26 de ani de experienta? Sau sunt cuvinte care sa descrie un om care se lupta cu el însusi în a alege sa-si faca datoria de capitan sau sa se supuna maestrului lui care-i ordonase sa scufunde corabia?Sotia lui Jacob Astor a coborât în barca de salvare si a fost salvata, în timp ce Jacob Astor a pierit în apele nord-atlanticului. Nu erau destule barci de salvare si multe dintre ele erau pe jumatate pline cu copii si femei.Pentru a împiedica corabiile de marfa sa vina în ajutor, luminile de semnal erau albe, când ar fi trebuit sa fie rosii. Semnalele luminoase de culoare albe însemnau, pentru corabiile de marfa, ca acolo se desfasura o petrecere.Una dintre cele mai mari tragedii ale secolului XX, scufundarea Titanicului, se *datoreaza* Ordinului Iezuit. Corabia de nescufundat, palatul plutitor, a fost creat pentru a fi mormântul bogatasilor care s-au opus Sistemului de Rezerva Federala. În jurul lunii aprilie, 1912, toata opozitia împotriva Rezervei Federale a fost eliminata. În decembrie 1913, Sistemul de Rezerva Federala a luat fiinta în Statele Unite. Opt luni mai târziu, iezuitii aveau destule fonduri pentru începerea Primului Razboi Mondial.


CAPITOLUL 6. PRIMUL RAZBOI MONDIAL
Mostenitorul tronului austro-ungar, arhiducele Francis Ferdinand si sotia lui, erau în Sarajevo pe 26 iulie 1914. Facându-si loc prin strazile aglomerate într-un vehicul descoperit, s-au auzit câteva împuscaturi, si amândoi erau morti.Cetatenii Sarajevo-ului erau, predominant, Sârbi. Convingerea lor religioasa era cea crestin-ortodoxa. Din anul 1054, Biserica Catolica purta razboi împotriva crestinilor ortodocsi. Cincizeci de ani înainte de asasinare. Croatii, care sunt catolici, deveneau extrem de fanatici în ura lor fata de Sârbi, care erau rivalii Romei si trebuiau sa fie exterminati.Papa Pius al X-lea, în ura lui fata de crestinii ortodocsi, incita în mod continuu pe Regele Francis Joseph al Austro-Ungariei, sa provoace pe Sârbi. Dupa Sarajevo, pe 26 Iulie, 1914, Baron Ritter, reprezentantul Bavariei la Sfântul Scaun a scris guvernului sau: "Papa aproba tratamentul dur din partea Austriei fata de Serbia. Nu are o opinie placuta despre armata Rusiei si a Frantei în evenimentul razboiului cu Germania. Cardinalul Secretar de Stat, nu poate vedea când ar putea Austria sa faca razboi, daca nu se decide sa-l faca acum..." Aici, în culori reale, se afla Vicarul lui Hristos (Papa), gentilul apostol al pacii, Sfântul Pontif, pe care autori piosi îl prezinta ca pe unul care murea de tristete vazând izbucnirea razboiului. — Edmund Paris, The Vatican Against Europe, The Wickliffe Press, pag. 14.Cineva poate spune cu siguranta ca în 1914, Biserica Romano-catolica a început seria de razboaie. Atunci, tributul de sânge pe care ea l-a luat întotdeauna de la popoare, a început sa curga într-un torent veritabil. — Idem, pag. 48.Astfel, putem vedea ca Papa era constient ca daca Austro-Ungaria zdrobea pe sârbi, atunci, fratii sârbilor ortodocsi din Rusia aveau sa intre pe scena. Atunci, Germania, Franta si altii ar intra pe scena de asemenea, aceasta însemnând Primul Razboi Mondial. Papalitatea era emotionata sa vada Rusia implicata în conflict. Rusia era, predominant, Ortodoxa, iar papalitatea îsi dorea mult anihilarea crestinilor ortodocsi din Rusia si din întreaga lume.Iezuitii papali aveau un alt motiv de bucurie vazând Rusia implicata în conflict. Sosise vremea razbunarii. Aproximativ 100 de ani înainte de începerea Primului Razboi Mondial, Alexandru I, Regele Rusiei, a scos pe iezuiti afara din Rusia.Tarul Alexandru era obligat sa editeze un decret regal în 1816, prin care sa-i expulzeze (pe iezuiti), din St. Petersburg si Moscova. Acesta dovedindu-se fara efect, a editat un altul în 1820, excluzându-i în totalitate de pe teritoriul Rusiei. — R.W. Thompson, The Footprints of the Jesuits, Hunt and Eaton, pag. 245, 246.Cinci ani mai târziu, Alexander a fost otravit, sub atacul Iezuitilor.Alexandru al II-lea a întrerupt toate legaturile diplomatice cu Roma în 1877, si chiar a propus o Constitutie.Alexandru al II-lea progresase bine cu marile reforme si a atasat semnatura lui la o Constitutie care sa fie adoptata de Rusia. Urmatoarea zi, o bomba a fost aruncata la vehiculul lui, care a omorât si a ranit câtiva însotitori, care urmau vehiculul. Regele, în adânca simpatie, si-a parasit vehiculul, sa priveasca la oamenii murind, când ce a doua bomba a explodat si l-a rupt în bucati.— Arno Gaebelien, Conflict of Ages, The Exhorters, pag. 85.În final, în 1917, ultimul Tar si toata familia lui au fost omorâti. Niciodata n-avea sa se mai ridice vre-un rege urât de catolicism, care sa protejeze Biserica Ortodoxa. Timpul razbunarii sosise.De aceea, eliminarea sistemului tarist, a adus cu sine eliminarea Bisericii Ortodoxe. Pentru Vatican, care declarase razboi împotriva Bisericii Ortodoxe înca din secolul al XI-lea, vestea caderii rivalului milenar, era prea buna ca sa fie adevarata.— Avro Manhattan, The Vatican Billons, Chick Publications, pag. 120, 121.Cine a ajutat si finantat pe revolutionari în capturarea Rusiei? Cine se afla în spatele lui Lenin, Trotsky si Stalin în timp ce ei creau revolutia si varsarea de sânge prin toata Rusia?Instrumentele acestei noi aliante între Sovietici si Vatican, trebuiau sa fie iezuitii, descrisi ca inamicii ereditari ai Bisericii Ortodoxe. Conform rapoartelor, în timpul revolutiei, existau multi iezuiti în Moscova. — James Zatko, Descent into Darkness, University of Notre Dame Press, pag. 111.Printre cele 1,766,188 de victime pâna în anul 1922, cifre obtinute din documente sovietice, aproximativ 5000 erau preoti, profesori, calugari, etc., ortodocsi... Aproximativ 100,000 de luterani au fost izgoniti... Sate întregi au fost desfiintate... Mii de biserici, de diferite denominatiuni au fost demolate si lucrarea de distrugere merge înainte...— Arno Gaebelien, Conflict of Ages, The Exhorters, pag. 103, 106.Actualii finantatori ai revolutiei se gaseau în America.William Franklin Sands, un director al Bancii de Rezerva Federala în New York, contribuise cu 1,000,000 de dolari la bolsevici — Anthony Sutton, Wall Street and the Bolshevik Revolution, Veritas Publishing. P. 133, 134.Jacob Schiff era principalul iezuit în America, caruia i se încredintase înfiintarea unei Rezerve Federale.Jacob Schiff a venit în America târziu, în anii 1800, cu ordine de la Rothschild, sa ia controlul sistemului Bancar în America. Pe timpul intrarii în noul secol, 1900, Schiff era maestrul întregii fraternitati bancare, pe Wall Street. — Myron Fagan, The Illuminati and the Council on Foreign Relations, Taped Lecture.Cum Schiff detinea controlul Bancii de Rezerva Federala, avea o sursa de bani pentru finantarea revolutiei comuniste în Rusia.În editia New York Journal American din 3 februarie, 1949, nepotul lui Schiff, John, a fost citat de catre ziaristul Cholly Knickerbocker, spunând ca bunicul sau (Jacob Schiff), daduse aproximativ 20 de milioane de dolari pentru triumful comunismului în Rusia. — G. Edwaed Griffin, The Creature from Jekyll Island, American Opinion Publishing, pag. 265.În banii de azi, acei 20 de milioane ar fi 420 de milioane de dolari, evident, bani furati de la poporul american, prin Banca de Rezerva Federala.Jacob Schiff detinea controlul întregii fraternitati bancare si finanta un guvern al carui principii sunt în antiteza directa cu Constitutia Statelor Unite. Schiff pretindea a fi capitalist american. Traia în America, dar obiectivul lui era cel al papalitatii: distrugerea totala a Americii.Mai erau si alte scopuri pe care Iezuitii urmareau sa le atinga prin Primul Razboi Mondial.Toate natiunile mari, incluzând Statele Unite, erau plictisite de razboi, devastate, bocindu-si mortii. Pacea era marea dorinta universala. Astfel ca, la propunerea lui Woodrow Wilson de a se forma o Liga a Natiunilor care sa asigure pacea, toate natiunile au sarit în sprijinul ei, chiar fara sa citeasca tiparitura marunta a acelei polite de asigurare. — Myron Fagan, The Iluminati and the Council on Foreign Relations, Taped lecture.Dupa Primul Razboi Mondial, s-a încercat formarea unui guvern unic mondial, si Liga Natiunilor a fost înfiintata. Senatorul Henry Cabot Lodge Sr. a prevenit Statele Unite din a face parte din Liga Natiunilor. Complotul iezuit, de a crea un corp guvernant mondial, a fost oprit temporal. Aceasta parte a planului iezuit a trebuit sa mai astepte alti 27 de ani pentru o repetare a performantei, când cel al Doilea Razboi Mondial a dat nastere Natiunilor Unite.Înainte de a privi la un alt motiv pentru care papalitatea se desfata în Primul Razboi Mondial, sa luam aminte la presedintele Woodrow Wilson. Wilson era controlat si dominat de Colonelul Edward Mandell House. Wilson a spus:Domnul House este a doua mea personalitate. El este eu însumi, independent. Gândurile mele si ale lui sunt una. — Charles Seymour, The Intimate Papers of Colonel House, Houghton Mifflin, vol. I, pag. 114, 115.Pentru sapte ani îndelungati, Colonelul House a fost al doilea eu al lui Woodrow Wilson… House formulase primele polite a administratiei si, practic, a condus afacerile externe al Statelor Unite. Aveam, într-adevar, doi presedinti în loc de unu… Super ambasador, vorbea cu regii ca de la egal la egal. El era generalul spiritual al administratiei. — George Viereck, The Strangest Friendship in History: Woodrow Wilson and Colonel House, Liveright Publishers, pag. 18, 19, 33.Vierick spune, la paginile 106-108, ca, în timp ce Wilson candida pentru realegeri în 1916 pe platforma „pentru ca el ne-a tinut departe de razboi," House negocia o întelegere secreta cu Anglia si Franta, în numele lui Woodrow Wilson, afirmând ca America va intra în razboi, imediat dupa alegeri. House era intim familiarizat si cu centrele de bani si putere în Europa.House avea contacte apropiate atât cu J.P. Morgan cât si cu familiile bancare vechi, ai Europei. — G. Edward Griffin, The Creature from Jekyll Island, American Opinion Publishing, pag. 239.Edward Mandell House controla pe Woodrow Wil­son în totalitate. House era un iezuit care îndeplinea orice dorinta a iezuitilor (superiori). El l-a folosit pe Wilson ca marioneta, pentru crearea Ligi Natiunilor, în favoarea iezuitilor. Wilson nu era nimic mai mult decât o unealta a Romei, care le facea gusturile.Un alt motiv pentru Primul Razboi Mondial era revansa cu Germania, pentru opozitia manifestata fata de papalitate si fata de iezuiti, în anii 1860 si 1870. Germania era locul nasterii luteranilor, atât de urâti de papalitate. De doua ori în acest timp, Cancelarul Otto din Bismark, a condus Germania, cunoscuta ca Prusia, la victorii militare asupra tarilor controlate de iezuiti, Austria în 1866 si Franta în 1870. Bismark a scos în afara legii Ordinul Iezuit, prin legea Kulturkampf în 1872. Aceste „crime" împotriva Romei si a iezuitilor, trebuiau sa fie platite. De atunci, mii de Germani au fost omorâti în baia de sânge a Primului Razboi Mondial.Germania a fost cea mai afectata tara la sfârsitul razboiului. Natiunile victorioase a Europei au folosit Tratatul de la Versailles sa jefuiasca Germania. Tratatul a impus o astfel de nedreapta povara asupra Germaniei pentru reparatiile de razboi, ca la întrebarea presei cu privire la ce se oferea lumii prin acest tratat, liderul Francez Clemenceau a raspuns: "Am garantat un alt razboi în 20 de ani." Germania a fost de acord cu termenii pentru ca era slaba si învinsa, dar ei s-au reconstruit rapid si au actionat spre a se revansa împotriva inamicilor lor, pentru datoria cu care îi încarcase la sfârsitul Primului Razboi Mondial. Acea revansa avea sa fie Al Doilea Razboi Mondial.Dupa încheierea Primului Razboi Mondial, iezuitii nu primisera ce doreau. Woodrow Wilson si Edward Mandell House au reusit sa le înfiinteze Liga Natiunilor, dar aceasta a esuat mizerabil pentru ca Statele Unite nu s-au implicat. De aceea, un alt razboi era necesar, un razboi atât de devastator, încât oamenii sa ajunga sa strige dupa formarea 'Natiunilor Unite.' Acesta a fost unul dintre scopurile celui de-al Doilea Razboi Mondial. Ne vom ocupa de acesta si alte motive pentru razboi, în capitolul urmator.


CAPITOLUL 7. AL DOILEA RAZBOI MONDIAL
Cel de-al Doilea Razboi Mondial a fost cel mai extins si devastator din istorie. Sute de mii de oameni au murit în acest razboi. Cei mai multi dintre oameni nu stiu de ce acest razboi a avut loc, sau care a fost cauza izbucnirii lui. Razboaiele nu izbucnesc la întâmplare. Ele sunt planificate si executate de oameni cu pozitii înalte în guvern, pentru avantaje proprii. Presedintele Franklin D. Roosvelt a spus: "În politica, nimic nu are loc la întâmplare. Daca se întâmpla, trebuie sa fiti siguri ca a fost planuit astfel." Haideti sa vedem cine a planificat cel de-al Doilea Razboi Mondial.Papa si agentii iezuiti sunt instigatorii razboaielor, iar, în timp ce lumea are dureri reale, Roma are sampanie. — Jeremiah J. Crowley (un fost preot catolic), Romanism: A Menace to the Nation, Menace Publishing, pag. 144.Papa era implicat în Al Doilea Razboi Mondial, asa cum erau implicati Hitler si catolicul Mussolini si de aceea, la fel de vinovat pentru moartea a sase milioane de evrei. În realitate, papii erau implicati si au instigat cele mai multe, daca nu toate, razboaiele europene, de-a lungul secolelor. — F. Paul Peterson, Peters Tomb Recently Discovered in Jerusalem, pag. 63. (Citat în: Is Alberto for Real, Sidney Hunter, Chick Publications, page 41).Oricine poate spune ca în 1914, Biserica Romano-catolica a început seria de razboaie.Atunci, tributul de sânge pe care ea l-a luat întotdeauna de la popoare, a început sa curga în torente veritabile. — Edmond Paris, The Vatican Against Europe, The Wickliffe Press, pag. 48.Acestia nu sunt singurii autori renumiti care implica papalitatea ca instigatori al celui de-al Doilea Razboi Mondial, si, de asemenea, a tuturor celorlalte razboaie. În lumina acestor afirmatii, este dezgustator sa auzi despre o întâlnire recenta în Assisi, Italia, unde Papa Ioan Paul Al II-lea a fost citat spunând: "Violenta, niciodata din nou! Razboi, niciodata din nou! Terorism, niciodata din nou!" Papalitatea a instigat si înca mai instiga razboaie, iar Papa are îndrazneala sa faca astfel de afirmatii!America, actualmente, duce razboi împotriva terorismului. Afirmatiile de mai sus indica faptul ca papalitatea este responsabila pentru ca face acest razboi, împotriva terorismului, o necesitate.George Bush a declarat în USA Today, pe 17 Septembrie 2001, ca administratia lui pregateste o cruciada împotriva terorismului. În istoria trecuta, cruciadele erau razboaie religioase, în favoarea intereselor papale. Vroia Bush sa spuna prin aceasta ca razboiul împotriva terorismului este luptat în favoarea intereselor papalitatii?Adolf Hitler a fost vinovat de multe atrocitati în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. A fost el într-adevar responsabil pentru aceste atrocitati, sau el doar aducea la îndeplinire ordine? Luati seama la cine tragea sforile în Germania hitlerista.În Germania, ambasadorii Papali din Berlin, Mgr. Pacelli si Franz von Papen, sambelanul par­ticular al Papei, au realizat o uniune cu Roma si sau concentrat asupra distrugerii Republicii de la Weimar. Catolicii germani erau ostili fata de nazism, dar acestia au fost informati ca Papa însusi era în favoarea lui Hitler. În consecinta, Centrul Catolic, axa tuturor majoritatilor parlamentare, a votat dând drepturi totale lui Hitler, pe 30 Ianuarie, 1933.Aceasta operatiune a fost imediat îndeplinita în Italia, prin încheierea unei întelegeri care a fost cea mai avantajoasa pentru biserica Romana. Episcopatul german a jurat loialitate Fuhrer-ului si organizatiilor Tineretului Catolic, combinate cu cea a Nazismului. — Edmond Paris, The Vatican Against Europe, The Wickliffe Press, page 15.Vaticanul a ajutat pe Hitler sa câstige putere si apoi, l-a ajutat sa-si consolideze dominatia în Germania. Aceasta a fost facuta în grup, prin a sfatui Partidul Catolic în Germania, sa voteze pentru candidatii nazisti.Votul Catolic a dat lui Hitler majoritatea de care avea nevoie, ca sa poata forma un guvern în 1933. Mai departe, Vaticanul a ordonat membrilor Catolici ai Parlamentului Reichstag, sa sustina legislatia, dând lui Hitler putere sa guverneze, prin decret. Aceasta autoritate a dat lui Hitler puterea dictatoriala de care avea nevoie pentru a distruge pe comunistii germani.Toata afacerea Vatican - Hitler fusese condusa în secret înainte ca Hitler sa devina Cancelarul Germaniei, în ianuarie, 1933. In iunie al aceluiasi an, Hitler si Vaticanul au semnat un acord prin care biserica ajurat loialitate regimului nazist...Curând dupa aceea, catolicul Franz von Papen (Cavaler de Malta), al doilea în autoritate dupa Hitler, a descris esenta aliantei Hitler - Vatican, în urmatoarele cuvinte: "Al treilea Reich," a spus el, "este prima putere care nu numai recunoaste, dar si pune în practica, înaltele principii ale Papalitatii." — Avro Manhattan, The Vatican Moscow Washington Alliance, Ozark Books, (Citat în Sydney Hunter, Is Alberto Reak, Chick Publications, pag. 42, 43).Ce afirmatie uimitoare! Von Papen spune ca atrocitatile pe care le-a comis Hitler în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, erau principiile Papalitatii! Poate exista vre-o îndoiala ca papalitatea este cel putin la fel de rea asa cum a fost Hitler si regimul lui?Hitler însusi admite ca a fost ajutat de metodele iezuite din timpul Contra-Reformei, pentru a-si urma ideologia în razboi… (Noi) am fost martori la sustinerea deschisa a fiecarui pas facut de Nazi-Fascism, în a impune regimuri autoritare asupra tuturor popoarelor. — Leo H. Lehman, Behind the Dictators, Agora Publishing, pag. 36, 38, 39.O descriere amanuntita a istoriei, aseaza amenintarea iezuit-catolica, chiar la inima regimului Hitlerist. Catolicul von Papen si partidul Centrul Catolic au fost aceia care l-au asezat pe Hitler în pozitia pe care a detinut-o, în 1933, si ca sa-si manifeste multumirea, al treilea 'Reich' al lui Hitler era un model al principiilor papale. Hitler a fost un simplu pion în mâinile iezuitilor papalitatii.Cine a sustinut pe Hitler în devastata Germanie? Amintiti-va ca Germania fusese redusa la saracie prin Primul Razboi Mondial si prin Tratatul de la Versailles.Sume imense care apartineau depozitarilor bancii noastre nationale, au fost date Germaniei pe baza nici unei securitati... Miliarde peste miliarde din banii nostri au fost dati Germaniei de catre comitetul Bancii de Rezerva Federala... Pe 27 Aprilie 1932, Bancile de Rezerva Federala au trimis Germaniei 750,000 de dolari, în aur, care apartineau depozitarilor. O saptamâna mai târziu, alti 300,000 de dolari, în aur au fost trimisi în Germania, pe aceeasi cale. La mijlocul lunii mai, 12,000,000 de dolari, în aur, au fost trimisi în Germania, de catre Bancile de Rezerva Federala. Aproape în fiecare saptamâna se trimitea aur în Germania. — H.S. Kenan, The Federal Rezerve Bank, The Noontide Press, 1966, pag. 158.Dupa cum am vazut într-un capitol anterior, Banca de Rezerva Federala era creatia iezuitilor. Ei o foloseau pentru finantarea marionetelor lor, ca Adolf Hitler. Kenan afirma ca Rezerva Federala a finantat pe Hitler si pe Nazisti. Daca Banca de Rezerva Federala este controlata de americani, cum poate ea sa finanteze un dusman de moarte ca Hitler, care a luat pozitie în favoarea a tot ceea ce Constitutia noastra condamna? Conform afirmatiilor facute de Kenan, Banca de Rezerva Federala nu este americana; este dusmanul nostru, finantând pe dusmanii nostri. Astfel este de înteles faptul ca o banca iezuita finanteaza o marioneta ca Adolf Hitler, folosita de iezuiti. (Tactica de a fi invins cu proprii tai bani !!!)De la Germania controlata de iezuiti, sa ne întoarcem spre Spania si Francisco Franco. Spre sfârsitul anilor 1800, Spania trecea prin convulsie. Mergea înainte si înapoi, între monarhie romano-catolica si guvern repub­lican liber. În final, în anii 1930, corpuri de copii au fost gasite sub câteva manastiri din Spania. Doctori au descoperit ca acesti copii murisera prin sufocare. Vedeti, preoti si calugarite se unisera în adulter, iar copiii nedoriti erau omorâti la nastere. Oamenii catolici din Spania, care nu stiau nimic despre aceste crime crude, au fost influentati de descoperiri, iar multe legi care împiedicau pe catolici, au fost aprobate. Conform fostului iezuit Alberto Rivera:În 1936, noua inchizitie Spaniola a explodat. A fost numita „Razboiul Civil Spaniol," orchestrata în secret din Vatican…Papa a excomunicat capii Republicii Spaniole si a declarat razboi între 'Sfântul Scaun si Madrid… Sub steagul Vaticanului, musulmanii au invadat Insulele Canare, dupa care au atacat sudul Spaniei... Când Inchizitia si-a îndeplinit scopurile, Spania se afla în ruine, sângerând si învinsa, dar, în siguranta, înapoi în mâinile Vaticanului... generalul Franco a devenit dictatorul romano-catolic în Spania. Guvernul lui Franco a fost recunoscut de Vatican pe 3 August, 1937, cu 20 de luni înainte de sfârsitul Razboiului Civil. — Jack Chick, Alberto pts. 1, 3, 6, Chick Publications, pag. 12, 21, 28, 29.Când Franco marsaluia spre Madrid aproape de încheierea razboiului civil în Spania, când reinstala guvernul catolic înlaturând guvernul poporului pe care protestantii îl stabilisera în urma cu câtiva ani, a spus: "Am patru coloane de soldati cu mine. Am si a cincea coloana în Madrid, care va trada si va preda orasul în mâinile mele, când ajung acolo." — Albert Garner, The Devil's Masterpiece: The Mistery of Iniquity, Blessed Hope Foundation, pag. 70, 71.Pe 31 Martie 1934, Pactul Romei a fost semnat si a cerut suportul lui Mussolini si Hitler pentru Rebeliune. 'Sfântul Razboi' a început în 1937. În timpul razboiului, Vaticanul a dat recunostinta guvernului lui Franco, purtatorul sabie lui, care, mai târziu a fost decorat cu Ordinul Suprem a lui Hristos. "Binecuvântate fie pistoalele daca Evanghelia înfloreste în urma lor!" Curând, Actiunea Catolica avea sa-si împrastie tirania prin întreaga tara ruinata. Pax Christi! — Edmond Paris, The Vatican Against Europe, The Wickliffe Press, pag. 15.Benito Mussolini, era foarte respectat de iezuitii Romei. Pentru ei, el era omul providentei, care retrocedase Vaticanul în mâinile papalitatii, în 1929. (Aduceti-va aminte ca in anul 1870, 20 septembrie, trupele Italiene ocupa Roma, in timpul papei Pius IX, la scurt timp fiind declarat "Regatul Italian". Deci in 1870, Vaticanul este desfiintat, ca 'autoritate' !!! si locatie.)
Ce s-a întâmplat în Europa între cele doua masacre? În Italia, au avut loc negocieri secrete între agenti Papali si Mussolini, „omul providentei." Preotul Don Sturzo, sef al grupului catolic, avea drepturi depline acordate de Duce (Mussolini), în Noiembrie, 1922. Dupa aceea, a venit Tratatul Lateran, care a sigilat uniunea Fascismului si a Papalitatii, cucerirea Etiopiei - binecuvântata de cler-si, în Vinerea Mare 1939, agresiunea împotriva Albaniei. — Idem, pag. 15.Conform cu Pius al XI-lea,Mussolini îsi face loc rapid, si, cu putere dezlantuita, va cuceri totul în calea lui. Mussolini este un om minunat. — Ma auziti? — un om minunat... Viitorul este al lui. - Idem, pag. 69.Pentru prezent, Roma considera regimul fas­cist ca fiind cel mai apropiat dogmelor si intereselor ei. Noi nu avem numai pe reverendul (iezuit) parinte Coughlin laudând Italia lui Mussolini ca fiind o „democratie crestina," caci, Civilta Catolica, organul casei Iezuitilor spune clar... „Fascismul este regimul care corespunde cel mai îndeaproape conceptelor Bisericii Romei." — Pierre Van Paassen, Days of our Years, Hillman-Curl, pag. 465.Am vazut într-un citat anterior ca Hitler a pus în practica principiile papalitatii. Acum vedem ca Mussolini a facut acelasi lucru. Nu numai cele trei puteri a Europei, cu marionetele lor catolice, au facut pe placul Romei în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Franklin Roosvelt, Presedinte al Statelor Unite, a adus la îndeplinire dorintele Romei, de asemenea.Roosvelt i-a oferit cardinalului Spellman o ocazie fara precedent, care, în final necesita renuntarea la arhidiocezie, pentru luni bune... Propunerea uimitoare facuta de Roosevelt, era ca Spellman sa lucreze ca agent clandestin al lui, în cele patru colturi ale pamântului. În acest caz, raspunderea arhiepiscopului era sa contacteze sefi de state în Orientul Mijlociu, în Europa, în Asia si Africa. El purta mesaje din partea presedintelui... si activa ca ochi si urechi ai lui Roosevelt... Presedintele i-a dat mai multa putere decât vre-un alt personaj religios american a avut vreodata. Spellman urma sa umble printre cele mai mari personaje politice, ca unul dintre ei... Dar putini oameni erau siguri cu privire la ceea ce arhiepiscopului facea în timpul lungilor calatorii. Lucrarea lui clandestina a dat nastere la întrebari acasa, cu privire la rolul unui personaj religios, profund implicat în afaceri guvernamentale. - John Cooney, The American Pope, Times Books, pag. 124, 125.Prima prioritate pentru Spellman era Papa Pius al XII-lea, si totusi, era folosit de Franklin Roosevelt ca agent personal.Despre Roosevelt citim din nou:Roosevelt si Eisenhower au aprobat repatrierea fortata a sase milioane de crestini ortodocsi rusi, dintre care multi au fost torturati sau omorâti la sosirea lor la destinatie. Doi rusi care au scris despre aceasta decizie abominabila din partea conducatorilor americani, au fost Nikolai Tolstoi si Alexander Soljenitîn. Americanii au numit aceasta repatriere 'Operation Keelhoul,' dupa forma navala de tortura, în care prizonierul este tras sub chila vaporului printr-o funie legata de corpul prizonierului, ca sa fie taiat brutal de elementele de pe fundul vaporului.Acesti 6 milioane de indivizi nu erau numai soldati care luptasera pentru germani în favoarea Rusiei, ci erau, de asemenea, copii si femei…Desi Churchill si Roosevelt erau aceia care au luat decizia incredibila de a trimite milioane de rusi anticomunisti înapoi la moarte sigura, Generalul Dwight Eisenhower a impus Operatiunea Keelhaul, în aparenta, fara mustrari de constiinta. — Ralph Epperson, The Unseen Hand, Publius Press, pag. 301.Roosevelt nu doar a folosit pe Spellman ca agent al sau, ci a si îndeplinit planurile iezuitilor de anihilare a cât mai multi crestini ortodocsi. Iezuitii cautau sa distruga pe crestinii ortodocsi din Serbia, în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, iar prin aceasta repatriere, la sfârsitul razboiului, ei au distrus mult mai multe milioane de crestini ortodocsi rusi. Roosevelt, Eisenhower si Churchill, au îndeplinit planul sângeros al iezuitilor, cu mare succes.Generalul Iezuit, contele Halke von Ledochowscki, era dispus sa organizeze, pe baze comune de anti-comunism, un oarecare grad de colaborare între Serviciul Secret German si Ordinul Iezuit…Von Ledochowski, considera ca încheierea socotelilor dintre Rusia si Germania era inevitabila… Si Baseler Nachrichten (27 Martie 1942) nu a ezitat sa scrie: "Una dintre întrebarile care se ridica din activitatea Germaniei în Rusia, care este de o suprema importanta pentru Vatican, este problema evanghelizarii Rusiei."Acest amanunt este confirmat de Parintele Duclos însusi, într-o carte, "În timpul verii 1941, Hitler a apelat la toate fortele crestine... (el) a autorizat misionari catolici sa mearga în noi teritorii estice...""Nici nu a fost uitat ca în Franta, Cardinalul Baudrillant si Mgr. Mayol de Luppe a recrutat L.V.F.-ul pentru cruciada împotriva Rusiei." — Edmond Paris, The Vatican Against Europe, The Wickliffe Press, pag. 240, 241.În timp ce Rusia crestin-ortodoxa era exterminata de papalitate, un masacru asemanator avea loc în Iugoslavia. Unele dintre multele carti scrise despre atrocitatile celui de-al Doilea razboi Mondial, include Te convertesti… sau mori! Scrisa de Edmond Paris, The Vatican Holocaust by Avro Manhatan, si Ravening Wolves by Monica Farrell. Aceste carti amintesc despre uciderea celor aproximativ un milion de ortodocsi crestini, în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, comise de ustasi catolici. Pe coperta cartii scrisa de Farrell citim:Acesta este raportul torturilor si crimelor comise în Europa în 1941 -1943, de catre o armata de activisti catolici, cunoscuti ca ustasi, condusi de calugari si preoti, si chiar de calugarite. Victimele au suferit si murit pentru cauza libertatii de constiinta. Putinul pe care noi îl putem face este sa citim raportul suferintelor lor si sa pastram în minte ca aceasta nu s-a întâmplat în timpul evului mediu întunecat, ci în timpul generatiei noastre ILUMINATE. Ustasi este un alt nume pentru Actiunea Catolica. — Monica Farrell, Ravening Wolves, Protestant Publications, cover.Expulzarea în masa si convertirea fortata a crestinilor ortodocsi la catolicism erau pe agenda. Toate masurile care conduceau la eliminarea Serbiei în Croatia, au fost îndeplinite sub sloganul anuntat de unul dintre ministri croati: "Vom masacra prima treime de sârbi, vom expulza a doua treime, iar ultima treime va fi fortata sa accepte credinta catolica, prin care vor fi absorbiti de elementul catolic." — Lazo M. Kostich, Holo­caust in the Independent State of Croatia, Lib­erty, pag. 18.Papalitatea înca mai încerca sa extermine pe crestinii ortodocsi în Serbia spre sfârsitul anilor 1900, folosindu-se de Statele Unite ca teroristi în acel conflict, sa bombardeze Serbia. Adevaratul macelar al Balcanilor este Papa si Biserica Catolica, nu Slobodan Milosevic. Ei judeca persoana nepotrivita pentru crime de razboi.Un alt tel al acestui razboi era sa faca lucrurile atât de imposibile pentru evrei, încât acestia sa fie determinati sa se întoarca în Palestina. Aproape de sfârsitul Primului Razboi Mondial, Declaratia Balfour a fost semnata, împuternicind pe evrei sa se întoarca acasa, în Palestina. Aceasta urma sa fie casa lor permanenta. Totusi unii evrei au avut succes în unele parti ale lumii si nu au vrut sa se întoarca. Când al Doilea Razboi Mondial si Holocaust-ul au început, evreii persecutati îsi doreau un loc pe care sa-l numeasca CASA si s-au întors în Palestina. În 1948, Israel a fost declarat a fi o Natiune Suverana. Conform cartii lui Cooney, American Pope, page 187,Francis Spellman fusese factorul de decizie în acceptarea Israelului ca Stat Suveran.De ce ar folosi iezuitii pe Hitler pentru anihilarea evreilor, ca mai apoi, Cardinalul iezuit Francis Spellman, sa îngrijeasca de o casa în Palestina, pentru ei ? Atentie! Vaticanul cauta sa distruga pe evrei de 1000 de ani....în spatele steagului Sionist, trebuia sa se gaseasca speranta Mesianica veche, pentru o teocratie globala ce avea sa vina, dupa cum a fost prezis de vazatorii si profetii Sionului. Urma sa fie o teocratie în care Iehova, si nu Hristos, avea sa fie Rege.Spectrul crearii unei astfel de teocratii, a fermecat camerele interioare a bisericii Catolice, si totusi este o frica dominanta.În ochii Vaticanului, de aceea, dorul milenar dupa o teocratie globala Ebraica, reprezinta o amenintare mortala pentru învataturile escatologice ale bisericii Catolice. Când sunt traduse în termeni pur politici, o astfel de conceptie înseamna nu numai rivalitate ci si dusmanie. - Avro Manhatan, The Vatican Moscow Washington Alliance, Ozark Books, pag. 169, 170.La suprafata, statul Israel în Palestina, parea a fi o mare ocazie pentru evrei, pentru a avea tara lor proprie. Totusi, care a fost rezultatul întoarcerii evreilor în Palestina? De când li s-a acordat statut de suveran în 1948, evreii se afla în conflict continuu cu arabii. Multi evrei au murit, exact cum iezuitii au dorit si au stiut ca se va întâmpla.Prin întoarcerea evreilor în Palestina, iezuitii au sperat ca se va ajunge la o astfel de varsare de sânge, ca lumea va fi nevoita sa apeleze la un facator de pace care sa vina în regiune. Si cine urma sa fie acel facator de pace? Papa Vaticanului, bine-nteles. Iezuitii doreau de mult sa restaureze puterea temporara a Papei. Când Papei i se va da tronul lui Solomon în Ierusalim, mult asteptata tinta va fi atinsa. Razboiul împotriva terorismului început pe 11 Septembrie 2001, pe care George Bush îl numeste cruciada, ar putea, cu siguranta, agrava situatia în acea regiune, si sa rezulte în domnia pontifului din Ierusalim.Iezuitii au esuat în încercarea de a avea un corp unit guvernând lumea dupa Primul Razboi Mondial. Dar si-au îndeplinit scopul sinistru, dupa al Doilea Razboi Mondial. Dupa razboi, lumea plictisita a fost conditionata sa accepte un guvern international. Astfel s-a nascut ceea ce se numeste Natiunile Unite. De la crearea Natiunilor Unite în 1945, acest asa numit corp de conservare a pacii, a esuat în mod mizerabil în încercarea de a pastra lumea în pace. De ce? Pentru ca pastrarea pacii nu este telul lor, chiar daca ei continua sa pretinda ca da. În prezent, exista aproximativ 83 de razboaie în lume. Totusi, a fost, cu siguranta, un instrument pentru suprimarea iubitorilor de libertate. Katanga si Rhodesia sunt doar doua exemple de natiuni distruse de fortele ONU. Natiunile Unite s-au straduit din rasputeri sa restabileasca puterea temporara a papalitatii—tinta lor de la început.Vom lua aminte la înca un scop al iezuitilor cu al Doilea Razboi Mondial. Sosise vremea revansei împotriva Japonezilor. Spre finalul anilor 1500, japonezii acceptase pe toti strainii care doreau sa trateze cu ei. Misionarii catolici erau bineveniti de asemenea. Dupa o vreme, catolicii au devenit intolerabili cu celelalte credinte. Rezultatul a fost lipsa de odihna si varsare de sânge pentru multe decade. În final, în anul 1639, edictul de excludere a fost acceptat. Acesta afirma:Pentru viitor, atâta timp cât soarele mai lumineaza lumea, nimeni sa nu îndrazneasca sa navigheze spre Japonia, nici macar în calitate de ambasadori, iar aceasta hotarâre nu va putea fi niciodata revocata, nici cu pretul vietii. — Avro Manhatan, Vietnam: Why did we go?, Chick Publications, pag. 153.Pentru aproape 200 de ani, porturile japoneze au fost închise pentru misionarii catolici, care încercasera sa ocupe Japonia pentru mândrul Papa. Prin a doua jumatate al secolului al XIX-lea, puterea militara a fost folosita împotriva natiunii insulare. Aceasta a fost înmuiata pâna la conflictul sângeros în sudul Pacificului, în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, culminând cu bombardarea Hirosimei si Nagasaki. Japonia a fost adusa pe genunchi pentru totdeauna. Vremea revansei sosise.Nota: Deasemenea a nu se uita ca Germania era in nord-est protestanta iar in sud catolica. In timpul celui de al doilea razboi mondial au murit peste 2 milioane de protestanti, despre care nimeni nu spune nimic, iar teritoriul protestant a fost puternic bombardat de fortele *aliate* (americane/engleze) iar dupa ce razboiul a luat sfarsit, teritoriul de est (protestant) al Germaniei, a fost *lasat* in mana rusilor comunisti care au *desavarsit* ceea ce incepuse Hitler si aliatii sai. Asa hotarasera invingatorii, Roosvelt, Churchil si Stalin, la Yalta in anul 1945. Asa lucreaza iezuitii atunci cand vorbesc de exterminarea *ereticilor*...!


CAPITOLUL 8. PESEDINTELE JOHN KENNEDY
Recent, noi informatii relevante cu privire la asasinarea presedintelui Kennedy, au fost descoperite. Acestea arata cine a planificat si a comis aceasta crima. Aceasta noua dovada demonstreaza ca raportul Comisiei Warren, care este ultimul cuvânt al guvernului cu privire la asasinare, este doar o acoperire a aceea ce s-a întâmplat în realitate. Urmatoarele analize a asasinarii vor include câteva evenimente si situatii care poate nu vor parea a avea de-a face cu aceasta crima, dar va arata intriga intensa din spatele ei.În timp ce se deplasa într-un vehicul descoperit, Kennedy a fost împuscat în Dealy Plaza, pe 22 Noiembrie, 1963, la ora 12:30 p.m. multimile erau vesele. Era o scena de bucurie în timp ce presedintele Statelor Unite înainta pe strazile centrului orasului Dallas. Parea ca fiecare zâmbea în acele mii de oameni care îsi vânturau mâinile deasupra capului. Dintr-o data, s-au auzit împuscaturi, iar presedintele Kennedy zacea mort în spitalul Parkland Memorial.Acest caz a uluit lumea pentru ultimele patru decade, si este unul dintre cele zece mistere nerezolvate, în ultimii o suta de ani. Comisia Warren a fost desemnata sa cerceteze cazul, iar aceasta a conclus ca un pistolar nebun, Lee Harvey Oswald, a facut aceasta. Ei au spus ca Oswald a împuscat pe Kennedy din cladirea depozitului de carte din Dallas, din spatele vehiculului. Dar acum exista o multime de dovezi care dezaproba concluzia raportului Comisiei Warren si indica la o mascare masiva si conspiratie în spatele asasinatului. La doua zile dupa moartea presedintelui Kennedy, Jack Ruby l-a omorât pe Oswald. De ce? Nu cumva ca sa-l împiedice sa vorbeasca?Exista, doua motive principale pentru care Kennedy a fost omorât. Aceste doua motive au de-a face cu razboiul din Vietnam, si cu Banca de Rezerva Federala.Presedintele a trimis doua ajutoare în Vietnam, McNamara si Taylor, care a adunat informatii ce l-au convins ca Statele Unite trebuie sa se retraga din Viet­nam. Raportul lor catre presedinte era intitulat Report of McNamara-Taylor Mission to South Vietnam.Cu acest raport în mâna, Presedintele Kennedy avea ceea ce dorea. Continea esenta deciziilor pe care trebuia sa le ia. Trebuia sa fie reales pentru a termina programele pe care le propusese în timpul primului termen; trebuia sa scoata pe americani din Vietnam. — Col. L. Fletcher Prouty, JFK: The CIA, Vietnam, and the Plot to Assassinate John F. Kennedy, Carol Pub-lishing Group, pag. 264.Fletcher Prouty ne spune ca,Pe 22 Noiembrie 1963, guvernul Statelor Unite fusese ocupat de grupul super puterii care vroia o intensificare a razboiului în Indochina, si o mostenire militara continua, pentru generatiile urmatoare. — Idem, pag. 264.În timp ce presedintele Kennedy reducea implicatiile Americii în sud-estul Asiei, acest grup super puternic planuia omorârea lui. Dupa asasinarea lui Kennedy, au facut sigura ramânerea Americii în Vietnam pentru multa vreme.Cine era acest grup? Cine ne-a vrut în Sudul Vietnamului si de ce? Când vom raspunde la aceasta întrebare, oamenii care se afla în spatele asasinarii lui Kennedy vor fi cunoscuti.Avro Manhatan era un jurnalist britanic, care a lucrat multi ani pentru Compania britanica de transmisiuni ra­dio. El a scris cel putin 15 carti despre rolul Bisericii Catolice în problemele lumii. În cartea lui, Vietnam: Why Did We Go? El ne spune,Originea militara si politica a razboiului din Vietnam, a fost descrisa cu milioane de cuvinte scrise sau rostite. Totusi, nimic nu a fost spus despre una dintre cele mai semnificative forte care a contribuit la promovarea lui, adica rolul jucat de religie, ceea ce, în acest caz, înseamna rolul jucat de Biserica Catolica si de partenerul ei politic, Vatican. Participarea lor nu este simpla speculatie. Este un fapt istoric, la fel de concret ca prezenta Statelor Unite sau a rezistentei gherilei masive a comunismului asiatic. Activitatile celor doua din urma au fost dezbatute de mii de carti, dar prima nu a fost niciodata amintita nici macar în treacat. Biserica Catolica trebuie sa fie considerata ca fiind initiatorul principal în originea, dezvoltarea si executarea conflictului din Vietnam. De la bun început, aceasta motivatie religioasa a ajutat la pornirea acestei avalanse care avea sa cauzeze agonii interminabile în continentele asiatice si americane.Pretul platit a fost imens: Mii de miliarde de dolari; dislocatia în masa a populatiei; anarhie politica; devastare militara pe o scara fara prece­dent, dispret fata de lumea civilizata; pierdere a mii si mii de vieti de tineri asiatici si americani; mutilare si moarte a sute de mii de barbati, femei si copii. Tragedia din Vietnam va intra în istorie ca una dintre cele mai crude fapte ale aliantei contemporane între politica si religia organizata.Factori de natura politica, ideologica, economica si militara au jucat un rol în desfasurarea razboiului, dar religia Bisericii Catolice a fost una dintre principalii instigatori. De la început, rolul acesteia a fost minimizat, totusi, faptele concrete nu pot fi ignorate usor. Acest amanunt urmeaza sa fie analizat, desi pescurt. — Avro Manhattan, Vietnam: Why Did We Go?, Chick Publications, 1984, pag. 13, (Sublinieri adaugate).Cuvântul Înainte al editorului acestei carti, pagina 3, comenteaza:Avro Manhattan, autoritate globala în politica Vaticanului, a descoperit realitatea motivului pentru care tinerii nostri au suferit si au murit în Vietnam. El pune moartea lor pe raspunderea dorintei pasionate a Vaticanului, de a face Asia romano-catolica. Agentii Vaticanului au provocat începerea Razboiului din Vietnam. Soldatii americani slujeau Vaticanului în lupta lor disperata pentru supravietuire în jungle, pentru a face fata iadului razboiului, a durerii, mortii si distrugerii. Totul a fost pus la cale de... iezuitii ei. — Idem, pag. 3.Multi oameni, în special catolici, pot face exceptie de realitatile mentionate în citatele anterioare, dar trebuie sa prezentam faptele asa cum sunt si cum s-au întâmplat. Când aceasta carte vorbeste despre romano-catolici, ea nu se refera la membri sinceri ai bisericii, care nu stiau nimic despre astfel de lucruri, ci se refera la conducatorii Vaticanului si la Ordinul Iezuitilor.Conform cu Avro Manhattan, razboiul în Vietnam a avut loc din cauza ca Vaticanul a vrut sa creeze o baza de putere în sud-estul Asiei, de unde sa ocupe tot sud-estul Asiei, iar mai apoi, întreaga Asie. Urmatoarele citate sunt extrase din aceeasi carte.Ho Chi Minh, a început, înaintea Celui De-al Doilea Razboi Mondial, sa faca manevre pentru stabilirea comunismului în Vietnam. El a primit ajutor din partea Statelor Unite împotriva Japonezilor, dar a folosit acest ajutor spre consolidarea dominatiei teritoriului Tonkin. În Au­gust, 1945 el a marsaluit în Hanoi si a stabilit guvernul provizoriu al Republicii Democrate Viet­nam. Ca un maestru strateg, el a cooperat în transplantarea a aproape un milion de nord Vietnamezi catolici, în Sud... Dupa alegerea lui Papa Ioan al XXIII-lea în 1958, si întoarcerea Vaticanului de la razboiul rece la cooperarea cu Marxismul, Ho Chi Minh a încheiat o întelegere secreta cu Papa Ioan care a condus la control total a tarii, de catre Nord. — Idem, pag. 177.Presedintele Vietnamului de Sud, Ngo Dinh Diem, era un catolic practicant care a condus Vietnamul de Sud cu mâna de fier. El a fost un credincios autentic în raului comunismului si al unicitatii Bisericii Catolice. La început, el fusese adus la presedintie de catre cardinalul Spellman si Papa Pius al XII-lea. El a transformat presedintia într-o adevarata dictatura catolica, zdrobind oponentii politici cu cruzime. Multi calugari budisti s-au sinucis dându-si foc de vii, în semn de protest împotriva persecutiei religioase. Persecutia lui discriminanta împotriva ne­catolicilor, specific— budisti, a cauzat rasturnarea guvernului si dezertare din armata. Aceasta a condus la intervenirea armatei Statelor Unite în Vietnamul de Sud.În aceasta terorizare, el a fost ajutat de cei doi frati ai lui Catolici, seful politiei secrete, si Arhiepiscopul de Hue. — Idem, pag. 56 (Sublinieri adaugate).Cardinalul Francis Spellman, arhiepiscopul de New York, a fost omul cheie care a condus America în con­flict.Era activ în a insista ca Statele Unite sa aleaga pe Diem si sa-l sustina ca presedinte al Vietnamului de Sud. A fost facut Vicar General a fortelor armate al Statelor Unite pe care le numea Gls — 'Soldati lui Hristos' (aceasta însemnând soldati pentru Biserica Catolica) în vizitele lui frecvente la frontul razboiului din Vietnam. Idem, pag. 71.Vaticanul a jucat de ambele parti în lupta uneia împotriva alteia, în acest razboi din Vietnam. Îl controlau pe Diem în Sud, în timp ce sfatuia pe Chi Minh si încheia întelegeri secrete cu el, în Nord. Astfel, totusi, razboiul s-a desfasurat, Vaticanul a triumfat, si a câstigat controlul în Vietnam. Încercarea presedintelui Kennedy de a înabusi baia de sânge, a provocat mânia nemuritoare a instigatorilor razboiului — iezuitii papalitatii.Presedintele Kennedy a început sa reduca implicarea Americii în Vietnam, chiar înaintea mortii sale. În ziua urmatoare omorârii sale brutale, s-au întâmplat urmatoarele:La ora 8:30 a.m., Sâmbata, 23 Noiembrie, 1963, limuzina care transporta pe directorul CIA, John McCone, a patruns pe proprietatea Casei Albe… El era acolo, de asemenea, pentru a încheia o afacere, înainte de a fi implicat în toate detaliile determinate de schimbarea de presedinte — semnarea Memorandumului 278, al Securitatii Nationale, un document secret care a inversat imediat decizia lui John Kennedy de a limita razboiul din Vietnam. Efectul Memorandumului 278 a dat Agentiei Centrale de Informatii (CIA) cale libera sa procedeze la o escalare totala a razboiului în Estul îndepartat… Ca rezultat, din 23 Noiembrie 1963, Orientul Îndepartat a luat locul Cubei ca tepus în coasta Americii. De asemenea, a creat o noua sursa de narcotice pentru piata globala a mafiei. — Robert Morrow, First Hand Knowledge, Shapolsky Publishers, pag. 249.Ziua urmatoare omorârii lui Kennedy, decizia de a opri America din implicarea în Vietnam a fost anulata, iar programul Vaticanului a continuat.Afirmatia lui Morrow descopera, de asemenea, un alt motiv pentru care iezuitii vroiau sa continue razboiul; ei ar fi câstigat miliarde de dolari în traficul international de droguri. În ultimele patru secole, iezuitii fusesera implicati în traficul de droguri din Orientul Îndepartat si, cu siguranta, n-ar fi vrut sa piarda acest avantaj, chiar daca aceasta implica pierderea a milioane de vieti omenesti!Cum misiunea originala a iezuitilor fusese stabilita în Beijing în 1601, societatea lui Isus (iezuitii) au detinut cheile traficului Orientului Îndepartat. — inclusiv traficul de droguri. — as-sorted authors, Dope, Inc.: The Book That Drove Kissenger Crazy, Executive Intelligence Review, pag. 117Politicienii din Washington controlati de iezuiti, vroiau continuarea razboiului în Vietnam. Vroiau sa creeze o putere catolica în sud-estul Asiei. Vroiau sa continue cu detinerea controlului asupra pietei internationale de droguri, pe care-l condusese 400 de ani în Estul îndepartat. Când presedintele Kennedy s-a asezat în calea lor, a trebuit sa fie dat la o parte. Iezuitii au pus la cale asasinarea lui.Al doilea motiv pentru care Kennedy a fost asasinat, este intentia eliminarii Bancii de Rezerva Federala. Colonelul James Gritz explica:Când Kennedy a propus întoarcerea monedei americane la cea de aur si dizolvarea Sistemului de Rezerva Federala, când a încercat sa-si exercite autoritatea de conducator, data lui de catre Constitutia Statelor Unite... Kennedy si-a pregatit propria moarte. Sosise timpul sa plece. — Colonel James Gritz, Called to Serve: Profiles in Conspiracy from John F. Kennedy to George Bush, Lazarus Publishing, pag. 511, 512.Presedintele Kennedy a încercat dizolvarea Sistemului Rezervei Federale, care este banca centrala a Statelor Unite, o creatie a iezuitilor.Constitutia Statelor Unite da congresului putere sa faca banii. Daca Congresul Statelor Unite ar fi facut banii proprii, asa cum impune Constitutia, n-ar mai trebui sa plateasca sute de miliarde de dolari de interes pe care îi plateste acum bancherilor pentru datoriile nationale, din bani care au fost facuti din nimic. De aceea, Kennedy a început sa tipareasca banii guvernului Statelor Unite, care erau liberi de datorie, sa înlocuiasca dolarii Rezervei Federale, pe care îi folosim astazi.Am vazut în capitolele anterioare cine este responsabil pentru crearea Bancii Rezervei Federale, si a operatiei neconstitutionale a acestei banci care fura bani de la cetatenii americani. Iezuitii, daca va amintiti din capitolul doi, au încercat sa asasineze pe presedintele Andrew Jackson pentru ca a întrerupt activitatea bancii centrale. Din nefericire, au reusit sa asasineze pe Kennedy pentru ca a încercat sa faca acelasi lucru. Iezuitii folosesc bogatia creata de Rezerva Federala, pentru finantarea faptelor lor criminale.John Kennedy a provocat mânia criminala a iezuitilor, îndraznind sa actioneze ca un adevarat presedinte, si nu ca marioneta a lor.Ati putea spune, "Stai putin ca Kennedy era romano-catolic. A fost singurul presedinte catolic pe care l-am avut vreodata." E adevarat. Chiar daca era catolic, el a considerat ca interesele Statelor Unite erau o prioritate fata de dorintele papalitatii. Nu era iezuit.Exista o sectiune interesanta în instructiunile secrete a ordinului iezuit, scrisa de fondatorul lor, Ignatius Loyola.În concluzie, fie ca ei (iezuitii) sa aiba întâietate peste printi, nobili, si magistrati în orice loc, ca acestia sa fie la dispozitia noastra, sa sacrifice pâna si pe cele mai apropiate rude, si pe cei mai intimi prieteni, când consideram ca aceasta ar sustine interesele noastre. — W.C. Brownlee, Secret Instructions of the Jesuits, American and Foreign Christian Union, pag. 47.Vedem aici ca daca ordinul iezuit spune ca o anumita persoana trebuie sa moara, nu conteaza daca aceasta persoana iti este cel mai bun prieten, daca îti este tata, sau frate; trebuie sa moara. Ce sistem!Credeti ca Biserica Catolica nu este atât de puternica? Credeti ca aceasta exagereaza în ai prezenta ca fiind prea puternici? Avro Manhattan ne spune:Cardinalul Francis Spellman, de New York, a fost vicarul militar a Fortelor Armate Americane în Vietnam. El era, de asemenea, legatura neoficiala dintre papa, Foster Dulles, Secretarul de Stat a Statelor Unite si, fratele secretarului, Alan, care era capul C.I.A. — Avro Manhattan, Murderin the Vatican, Ozark Books, pag. 35, 36.Astfel. Prin Cardinalul Francis Spellman, Biserica Romano-catolica si iezuitii au avut acces si control asupra lui John Foster Dulles, Secretarul de Stat, si asupra fratelui lui, Alan, care era capul CIA. Acele doua departamente, împreuna cu F.B.I. se aflau în mâinile cardinalului Francis Spellman, Prim Cardinal al Bisericii Romano-catolice, în New York.Biserica Catolica în Statele Unite, din punct de vedere financiar, depaseste toate bogatiile Americii. Politic, se furiseaza în Casa Alba, în Senat si în Congres. Este o forta în Pentagon, un agent secret în FBI, si ocupa pozitii principale în C.I.A. — Idem, pag. 271.Jean Hill, a fost martor omorârii lui Kennedy. În cartea ei, intitulata JFK: The Last Dissenting Witness, ea mentioneaza ca, în timpul unei conversatii cu prietenul ei, J.B., care era unul dintre politistii însotitori ai lui Kennedy, acesta i-a spus:În timp ce Kennedy era ocupat strângând mâinile multimii adunate în aeroport, oameniiServiciului Secret al lui Johnson au venit la politistii de pe motociclete si ne-a dat o serie de instructiuni. Cel mai ciudat lucru pe care ni l-a spus era ca ruta paradei prin Dealy Plaza a fost schimbata." "Schimbata? Cum?" A întrebat Jean I—Iil l. "Initial, trebuia sa se mearga direct pe strada principala." A spus J.B., "dar ne-au cerut sa nu mai tinem cont de ruta veche. În schimb, ni s-a cerut sa dam coltul pe strada Houston si sa s-o scurtam pe Elm." Jean a simtit ca i se înclesteaza gura. "Daca ramâneati pe strada principala, probabil ca Kennedy s-ar fi aflat în afara zonei din care avea sa fie împuscat." J.B. a facut ochii mari si a exclamat: "Poate ca din cauza aceasta au schimbat ruta. Dar asta nu-i tot. Ne-au asezat in cea mai nebuna pozitie de care am auzit vreodata. Normal, patru politisti pe motocicleta, mergeau în cele patru laturi ale vehiculului presedintelui, dar de data aceasta ne-au asezat pe toti într-o parte, lasând vehiculul presedintelui fara escorta în fata. Ni s-a ordonat sa stam în spate si sa nu ne apropiem de partea din fata cu nici un chip. Nu auzisem niciodata de o astfel de formatiune, dar ni s-a spus ca vroiau ca oamenii sa se bucure de vizibilitate nerestrictionata. Banuiesc ca CINEVA a capatat o vizibilitate nerestrictionata suficienta. — Jean H—I i l l, JFK: The Last Dissenting Witness, Pelican Publishing, pag. 113.Deci, ruta prin Dallas a fost schimbata, pentru ca oamenii sa aiba acces vizibil la presedintelui Statelor Unite. Asasinii iezuiti au avut, cu siguranta!S-a mai întâmplat ceva ciudat. Lyndon Johnson, vice presedintele Statelor Unite, aparent, avea o problema reala. Continuând cu conversatia dintre Jean Hill si prietenul ei martor,Despre ce vorbesti? A întrebat Jean inocenta. Nu înteleg. "Prietenii mei din formatie spun ca Johnson a început sa se aplece jos în vehicul, aproximativ 30-40 de secunde înainte de auzirea primei împuscaturi. Cred ca acesta este o mica ciudatenie. Nu crezi?" „Oh, fii serios J.B." a spus Jean Hill crezând ca prietenul ei glumea. "Cu siguranta nu vorbeau serios." "Dupa parerea mea, erau foarte seriosi." A spus J.B. "Unul dintre ei i-a spus lui Maguire ca l-a vazut pe Johnson aplecându-se în vehicul înainte ca vehiculul sa intre pe strada Houston." "Hm! Poate Johnson a scapat ceva jos, si s-a aplecat. Deci, ar putea fi o simpla explicatie." "Poate ca da," A replicat J.B. "Nu pretind ca stiu ce l-a determinat sa se aplece, dar acest coleg spunea ca parea sa se astepte la gloante. Când am auzit aceasta, am început sa-mi pun o serie de întrebari." — Idem, pag. 114-116.Lyndon Johnson actiona ca si cum stia ca aveau sa zboare gloante, aplecându-se de mai multe ori, înainte de auzirea împuscaturilor.Legea, în Texas, interzice ca oamenii care mor în statul Texas sa fie luati înainte de efectuarea autopsiei. Totusi, corpul presedintelui Kennedy a fost luat fara autopsie. De ce? Pentru ca erau destule evidente ca a fost împuscat de mai multe gloante. Erau destule evidente ca raportul prezentat era numai minciuni. Erau multe gloante pe care doctorii le-ar fi gasit si astfel, ideea ca pistolarul principal a fost Lee Harvey Oswald. De aceea nu s-a permis efectuarea autopsiei în Texas. De aceea corpul lui Kennedy a fost transportat la Washington D.C., unde autopsia federala a fabricat evidente care sa se potriveasca cu minciunile comisiei care daduse un raport. Exista o conspiratie condusa de iezuiti care omorâse pe Kennedy, acestia nepermitând evidentelor sa iasa la lumina, indiferent de numarul de persoane care ar fi murit.Daca într-adevar s-au tras mai multe focuri în acea zi în Dealy Plaza, cu siguranta, vehiculul continea evidente ale acestui fapt.Trei zile dupa asasinare, Carl Renas, capul securitatii la Dearborn Division de la Ford Motor Company, con­duce limuzina de la Washington la Cincinnati, cu elicopterele securitatii zburând pe deasupra. El a observat mai multe gauri produse de gloante, cea mai evidenta fiind una în parbriz, care, conform lui Renas, era o lovitura principala si nu un fragment. Limuzina a fost dusa de Renas la Hess si Eisenhart de Cincinnati unde parbrizul a fost înlocuit. Serviciul secret i-a spus lui Renas, "Tine-ti gura." - Charles Crenshaw, JFK: Conspiracy of Silence, Penguin Books USA, pag. 106.Renas era seful securitatii reprezentând Diviziunea Dearborn a Companiei Ford Motor. Cine era seful acelei diviziuni în 1963, când lui Renas I s-a încredintat sarcina vietii lui?Henry Ford II spune astazi ca prima oara când îsi aminteste sa-l fi întâlnit pe Lee Iacocca, era noiembrie 1960, când acesta l-a chemat sa-i spuna ca îi va încredinta conducerea diviziunii Ford, la Dearborn. — Robert Lacey, Ford, the Men and the Mashine, Ballantine Books, pag. 531.Lee Iacocca era seful Diviziunii Dearborn a companiei Ford Motor, care a trimis pe Carl Renas sa aduca masina în care Kennedy se afla când a fost asasinat, de la Washington D.C. Iacocca a fost sef prin­cipal a Diviziunii Dearborn, pâna când a devenit Presedintele Companiei Ford Motor, în 1970. Iacocca a fost parte din acoperirea adevarului pentru ca a eliminat evidentele cu privire la asasinarea lui JFK. (Iacocca era Cavaler de Malta-ordin militar al Vaticanului subordonat Iezuitilor).Ce legaturi avea el cu Biserica Catolica? În autobiografia lui, acesta spune,Mi-a luat un numar de ani pâna am înteles de ce trebuia sa fac o buna marturisire unui preot înainte sa merg la Sfânta Cina, dar în adolescenta am înteles importanta acestui drept gresit interpretat al Bisericii Catolice. În anii de mai târziu, m-am simtit complet împrospatat dupa marturisire. Am început chiar sa frecventez întâlniri la sfârsit de saptamâna, unde iezuitii, într-o examinare de constiinta fata catre fata, m-au facut sa înteleg viata pe care o traiam. — Iacocca: An Autobiography, Bantam Books, pag. 8.Romano-catolicul Lee Iacocca, sef principal al diviziunii Dearborn a companiei Ford Motor, a fost acela care a trimis pe Carl Renas sa aduca limuzina care purta semne de multiple gloante, trase de multiple pistoale, care l-au omorât pe John F. Kennedy. Nu este uimitor ca multi ani dupa aceea, ca presedinte la Chrysler, Lee Iacocca a mers la Congres si a cerut ajutor financiar? Cum catolicul Iacocca fusese un serv atât de supus cauzei iezuitilor, un alt catolic supus, cu numele Thomas 'Tip' Neill, si-a folosit puterea, ca purtator de cuvânt al Casei Albe, ca sa faca rost de toti banii de care Lee Iacocca a avut nevoie.Au existat multi oameni care au stiut mult despre asasinarea lui Kennedy dar, din nefericire, aproape toti au murit sub circumstante misterioase. S-a facut un efort deosebit pentru înlaturarea oricarui mijloc de aflare a adevarului, pentru ca nici un secret sa nu fie divulgat. Chiar si Jean Hill a precizat ca au existat câteva încercari sa fie omorâta ea, si copiii ei.Jim Marrs, autorul cartii Crossfire: Complotul care l-a omorât pe Kennedy," a scris : "În decursul a trei ani de la omorârea presedintelui Kennedy si Lee Harvey Oswald, au murit 18 martori — sase prin împuscare, trei în accident, doi prin sinucidere, unul prin taierea gâtului, unul printr-o lovitura de carate la gât, cinci din cauze natu­rale." ...Un matematician, angajat de London Sunday Times în Februarie 1967, a ajuns la concluzia ca probabilitatea ca numarul de martori implicati în asasinarea lui Kennedy sa moara între 22 Noiembrie 1963 si data mai sus mentionata, era de 100.000 trilioane la unu.... În perioada de timp dintre 22 Noiembrie 1963 pâna în August 1993, au murit peste 115 martori, cazând victime mortii în circumstante ciudate. — Craig Roberts and John Armstrong, JFK: The Dead Witnesses, Consolidated Press, pag. 3.Kennedy a fost unul dintre multii presedinti, regi, tari si împarati care au refuzat sa se opuna iezuitilor si au fost omorâti pentru aceasta. Rolul jucat de papalitate în aceasta crima si ascunderea realitatii, nu pot fi ne­gate. Am vazut ca Vaticanul avea un plan, oamenii în pozitii cheie l-au adus la îndeplinire, si alti oameni în pozitii cheie au ascuns dovezile.A existat un singur grup, o organizatie, a carui istorie trecuta a fost caracterizata de planuirea si îndeplinirea unor astfel de fapte; care a avut un motiv durabil consistent înainte, în timpul si dupa comiterea crimei; care a avut conexiunile internationale necesare; care a avut banii; care a putut introduce sinuciderea si sacrificiul de sine în membri ei; si care a continuat sa existe prin toate fazele conspiratiei de asasinare. Aceasta este Biserica Romano-catolica. — Emmett McLoughlin, An Inquiry into the Assasination of Abraham Lincoln, Lye Stuart, Inc. 1963, pag. 161.Winston Churchill, faimosul Prim Ministru Englez în timpul Celui De-al Doilea Razboi Mondial, a spus odata,Cei mai multi dintre oameni, ocazional, se împiedica de adevar, dar se ridica si continua ca si cum nimic nu s-a întâmplat.Acum întelegem realitatea cu privire la unul dintre cele mai controversate subiecte în istoria americana. Te vei împiedica în adevar aici si vei merge mai departe ca si cum nimic nu s-a întâmplat, sau vei începe sa analizezi istoria si evenimentele actuale într-o noua lumina?


CAPITOLUL 9. MASACRUL DE LA WACO
Un grup religios, cunoscut ca Gruparea Davidienilor traiau în tabara lor, pe care o numeau "Muntele Carmel", în afara orasului Waco, Texas. Pe 19 Aprilie 1993, agenti ai guvernului Statelor Unite au atacat tabara lor si au omorât femei si copii neajutorati, cu tancuri de armata, aruncatoare de flacari, si gaz lacrimogen. Ca rezultat, aproape 100 de oameni si-au pierdut viata. Ceea ce face aceasta o tragedie de cele mai teribile proportii, este faptul ca davidienii nu facusera nimic sa provoace acest atac din partea guvernului Statelor Unite.Davidienii se aveau bine cu cei din comunitatile vecine. Aveau câteva pareri religioase diferite de alte biserici, dar, multe dintre asa numitele biserici recunoscute, aveau opinii diferite între ele. Diferentele religioase nu puteau fi un motiv pentru care sa fie atacati, sa li se distruga casele si vietile, în special, fara sa aiba loc o judecare a cazului. Primul amendament la Constitutie, garanteaza dreptul la închinare conform constiintei fiecaruia, dar guvernul a ignorat total acest drept, în masacrul de la Waco.Un punct foarte important de înteles, este ca, efectiv, tot ceea ce guvernul si canalele de stiri au spus despre acesti oamenii erau numai minciuni. Multi dintre asa numitii experti au expus marturii care au facut pe multi sa creada exact opusul adevarului. Din cauza acestor minciuni, foarte putini oameni stiu cum erau membrii Gruparii Davidienilor, si foarte putini oameni stiu ce a avut loc în timpul asediului de la Waco. Minciunile au fost spuse în intentia de a se justifica, pe cai imposibile chiar, ceea ce guvernul a facut acolo.Primul amendament al Constitutiei spune ca guvernul nu va face legi care apartin religiei. Drepturile constitutionale ale Gruparii Davidienilor au fost totalmente ignorate. Criminalii au fost vinovati de cele mai crude crime.În dimineata dinaintea pastelui anul trecut, Shirley Burton, purtatorul de cuvânt al Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea, a spus ca a primit un telefon înspaimântator. Pe linie, se afla un oficial al bisericii din Australia, transmitând o avertizare cum ca urmatoarea zi, o explozie de violenta va avea loc în Waco, Texas, cult care cuprindea o duzina de fosti adventisti. Omul primise mesajul de la parintii unui membru al cultului.”Parintii de-abia au primit mesajul ca va avea loc un masacru sinucigas," a spus Burton, adaugând ca mintea ei s-a umplut cu imagini a suicidului lui Jim Jones si 900 dintre urmasii lui, în Guyana.Autoritati ale bisericii au înstiintat politia si Pastele a trecut fara incident. Dar pacea a ajuns la un sfârsit sângeros, duminica trecuta, când membri ai sectei au început împuscaturile cu agentii federali. — The Washington Post, 3 Martie, 1993.Cuvintele "cult" si „secta" sunt folosite de guvern sau mass media, sa arunce suspiciuni sau sa discrediteze un grup sau o biserica.Primavara trecuta, oficiali ai bisericii Adventiste de Ziua a Saptea au auzit de la colegii lor din Sydney ca Gruparea Davidienilor planuia o sinucidere în masa pentru ziua de Pasti. Aproape în acelasi timp, Departamentul de Stat aflase de la surse din Australia ca grupul lui Koresh pregateau arme si planuiau sinuciderea. Statul a transmis informatia la ATF (Departamentul Guvernamental de Alcool, Tutun si Arme de Foc) care si-a început investigarea în Iunie, 1992. — Newsweek, 15 Martie, 1993.Aceste doua articole vorbesc despre vesti rautacioase circulând despre Gruparea Davidienilor. Nimic, niciodata nu venise de la ei. David Koresh, liderul Davidienilor, auzise ca ATF vroia sa primeasca informatii complete despre el, în iunie 1992. Koresh a invitat BATF (Biroul Alcool Tutun si Arme de Foc al guvernului) sa vina la Tabara Muntele Carmel sa vada orice ar fi dorit sa vada. Din nefericire, BATF a refuzat sa vina.Asedierea taberei Davidiene a început pe 28 Februarie 1993. În loc sa bata la usa din fata, 100 agenti BATF au atacat tabara, ca sa aresteze pe David Koresh. Koresh mergea frecvent la jogging, iar guvernul l-ar fi putut aresta atunci, dar ei nu erau interesati în arestarea lui Koresh, pur si simplu. Guvernul vroia o confruntare. Agenti BATF si FBI neamenintati, au deschis foc tragând în usa si pereti stiind ca în interiorul cladirii se aflau femei si copii.În timpul asedierii, patru agenti BATF au fost omorâti. Acesti agenti care au murit pe 28 Februarie, fusesera garzile de corp ale lui Bill Clinton din timpul Conventiei Democratice pâna când Bill Clinton a devenit presedinte. Acesti patru agenti au fost singurii agenti federali care au murit în asediul de la Waco. Caseta Video a Lindei Thompson intitulata „Waco, marea minciuna", arata ca acei agenti nu au fost omorâti de Gruparea Davidienilor. Caseta arata pe agenti intrând în cladirea taberei printr-o fereastra la etaj. Apoi, arata un alt agent BATF, care se afla afara, pe acoperis, împuscând prin fereastra pe care intrasera, cei patru agenti care au murit. Acestia au fost omorâti de oamenii lor!Exista multe întrebari fara raspuns în tragedia de la Waco. De ce a mers Clinton la astfel de extreme la Waco? Existasera probleme la tabara de la Muntele Carmel în 1987. Avusesera loc împuscaturi între David Koresh si urmasii lui si George Roden si urmasii lui. Sapte Davidieni au fost arestati, judecati si condamnati pentru tentativa de omor, împreuna cu David Koresh. Conform procurorului în caz, avocat al districtului McClennan, Vic Feazel:Nu am avut probleme. I-am tratat ca pe fiinte umane, în nici un caz ca pe niste raufacatori. Erau extrem de politicosi. Dupa proces, desi noi nu suntem de acord cu tot ce credeau sau spuneau, multi dintre angajati erau destul de draguti cu ei. — Houston Chronicle, 1 Martie 1993.Actiunea guvernului a fost un abuz de autoritate, fiind întâmpinat cu frica de catre Davidieni. Daca guvernul federal ar fi sunat sa vorbeasca cu Davidienii, acestia le-ar fi dat orice doreau.Koresh avea o alta problema, implicând autoritatile federale. Într-un interviu televizat, pe 21 Aprilie 1993, Henry McMahon, care detinea un magazin de arme in Waco, a spus:David Koresh a cumparat de la mine arme de foc în valoare de cel putin 50.000 de dolari. În Iulie 1992, ofiteri BATF au venit la magazinul meu, întrebând despre Koresh si cumpararea armelor. L-am sunat pe David Koresh când ofiterii BATF erau înca în magazin. Koresh mi-a spus ca, daca era vreo problema, sa cer ofiterilor sa mearga la el. M-am oferit sa-i însotesc pâna la Campusul Muntele Carmel ca sa vada armele pe care Koresh le cumparase, dar agentii BATF au refuzat.Koresh fusese extrem de cooperant în 1987 si apoi în 1992. Cu siguranta, a existat un motiv sinistru pentru care agentii federali, sub conducerea lui Bill Clinton, au apelat la o astfel de cruzime la Muntele Carmel. Haideti sa investigam adevaratul motiv pentru masacrul de la Waco.Daca David Koresh era principala tinta a guvernului, de ce nu l-au arestat pasnic, astfel încât vietile inocente sa fi fost crutate? Minciunile agentilor BATF au fost ca Koresh nu a iesit niciodata din campus unde ar fi putut fi arestat. Paul Fatta, un Davidian, care nu se afla în campus când a început conflictul, a comentat de mai multe ori, pentru publicare în presa:David Koresh, eu si altii împreuna cu noi, am mers la jogging pe sosea cinci kilometri, de mai multe ori. De ce nu a fost arestat atunci? Ne-am aflat în afara proprietatii de mai multe ori.De ce nu a fost Koresh arestat în timpul unei iesiri la jogging sau în Waco?Stiau Davidienii ca erau atacati de agentii federali? David Thibodeau, un supravietuitor al masacrului, a fost intervievat într-un show de televiziune "A Current Af-fair", pe 3 Mai 1993. El a specificat ca unul dintre membri Davidieni, Wayne Martin, un avocat educat la Harvard, a sunat la 911 la scurt timp dupa ce agentii federali au atacat campusul. A fost transferat la alta agentie unde persoana care a raspuns a spus: "Bine, salut baieti, cum stau lucrurile pe la voi?" Wayne Mar­tin striga în telefon: "Se trage în noi! Suntem omorâti, suntem omorâti!".Cum toate apelurile telefonice 911 sunt pastrate, pare a fi usor sa confirmi acest apel, dar, dupa cum a spus reportera de la Current Affairs Mary Garafolo, "Aceasta întâmplare devenise atât de controversata, ca politia a refuzat sa elibereze acest apel presei." Nu a existat nici un raspuns la acel apel, la 911. De ce nu? Numai oameni care lucreaza pentru o putere care uraste libertatile noastre pot face asa ceva. Iezuitul Bill Clinton, care, cu un juramânt solemn a promis sa respecte constitutia, a ignorat constitutia cu ocazia masacrului de la Waco.Aici se face simtita puterea teribila a bisericii Catolice. Prin aceasta dispozitie iezuita oamenii de stat sunt determinati sa actioneze, nu pentru binele tarii careia ei apartin, ci pentru binele bisericii care îi controleaza. Aici se decid subiectele de natura secreta. — M.F. Cusack, The Black Pope, Marshall Rusell & Co., pag. 106.Trebuie sa explicam aici ca numele „Papa Negru" este numele sau titlul dat generalului suprem iezuit, care este, probabil, cel mai puternic om din lume. Actioneaza în secret si foarte putini stiu despre el.Haideti, în cele ce urmeaza, sa investigam acuzatiile de abuz fizic sau sexual care se spune ca au avut loc în campusul de la Muntele Carmel. James Tom, un fost Davidian, a fost cel mai puternic critic a Davidienilor. El a mentionat ca David Koresh a batut-o pe fiica lui timp de 30-40 minute, iar tatal ei era de fata si nu a facut nimic sa-l opreasca. Daca acest lucru ar fi adevarat, cum putea el, ca tata, sa vada pe fiica lui fiind tratata astfel, si sa nu intervina în nici un fel?Tom a declarat ca David Koresh era imaginea lui Charles Manson. Daca Koresh era imaginea lui Manson, de ce Tom s-a alaturat lui?Când s-a permis parasirea campusului din Muntele Carmel a 21 de copii, postul Houston a declarat ca cei 21 de copii erau intr-o stare psihologica buna. Se aflau în bune conditii fizice si erau foarte bine educati. În concluzie, copiii care au parasit campusul de la Muntele Carmel un fusesera abuzati deloc fizic, mental sau moral.David Koresh era considerat demon si monstru nebun de catre oamenii vinovati de masacrul de la Waco. Bob Ricks, omul responsabil de masacrul de la Waco a spus ca David Koresh era sociopat clasic.Rick a fost responsabilul actiunii de la Waco. — The (UK) Observer, April 22, 2001.Judecatorul Suprem Janet Reno l-a numit criminal periculos. Editorul de la Fort Worth News l-a numit ucigas in masa si Bill Clinton s-a referit la el ca fiind periculos, irational si, probabil, nebun.Acesti oameni practica ceea ce V.I. Lenin a sfatuit: "Numeste inamicii tai ceea ce esti tu si, întotdeauna, spune opusul adevarului." David Koresh a fost descris ca demon, pentru ascunderea si justificarea crimelor comise de ei.O alta crima teribila comisa la Waco a fost folosirea gazului CS în campus, pentru femei si copii. Membrul Congresului Statelor Unite, Ron Paul a spus:Gazul CS este interzis, sub Conventia de la Paris, a se folosi în razboi. Statele Unite nu-l pot folosi în razboi. Este ilegal. Totusi, l-au folosit împotriva propriilor cetateni. — The Washington Times, April 23, 1993.Benjamin Garrett, director executive la Controlul Armelor Chimice si Biologice a specificat:Gazul CS a afectat în mod deosebit copiii — Cu cât esti mai mic, cu atât mai curând simti efectul. — Idem.Gazul CS este una dintre cele mai crude otravuri pe care guvernul putea sa-l foloseasca împotriva copiilor. Imagini de la masacru arata copii arsi negri. Aceea trebuie sa fi fost cea mai teribila moarte. Oamenii care au ordonat folosirea gazului CS îl numeau pe David Koresh cu cele mai teribile nume. Ei, de asemenea, au mentionat ca au pompat gazul pentru binele copiilor. Numele cu care l-au numit pe Koresh se atribuie lor. Acesti oameni: Bill Clinton, Janet Reno si Bob Ricks au ucis acei copii la Waco. De multe ori, un eveniment poate fi înteles mai bine prin evenimentele care au loc dupa el. Cine beneficiaza? Doua saptamâni dupa masacrul din Campusul Muntele Carmel, John Chafee, un senator din Rhode Island, a cerut impunerea unei noi legi nationale care sa interzica detinerea de arme de mâna. Aceasta lege ar interzice vânzarea, posedarea, importarea si exportarea de arme de mâna. Daca propunerea lui Chafee ar fi devenit lege, ar fi produs o schimbare uriasa în al doilea amendament al constitutiei americane, care spune "...dreptul oamenilor de a pastra si purta arme de mâna, nu va fi încalcat." Orice lege cu privire la arme pe care Congresul îl aproba, este o încalcare împotriva acestui drept.Cine vrea sa dezarmeze cetatenii americani? Nimeni un vrea sa fie dictatorul unei natiuni cu 200 milioane de arme în posesie. Când cetatenii unei natiuni sunt înarmati, unde dreptul lor de a detine arme nu este încalcat, rata de crime este extrem de joasa.Fiecarui om în Elvetia i se cere sa aiba o arma de foc în casa, inclusiv pusca de asalt. În Elvetia, crima aproape nu exista. În state si orase din America, unde se permite purtarea de arme, rata de crime este foarte joasa. În timpul celui de-al doilea razboi mondial, Hitler a vrut sa invadeze Elvetia. Elvetienii i-a spus ca poate sa-si trimita armata peste granita dar ca nici unul dintre ofiteri nu urma sa se întoarca. Hitler a dat ordin pentru invadarea Elvetiei de mai multe ori, dar ofiterii nu se supuneau. Elvetia a ramas neutra de-a lungul razboiului. Cine a urât constitutia de la început? De la începutul acestei tari, iezuitii au încercat sa distruga Constitutia. Ei au numit constitutia a fi un document satanic. Marele General Francez Lafayette a spus odata:Este parerea mea ca daca libertatile acestei tari — Statele Unite — sunt distruse, aceasta se va întâmpla datorita subtilitatii preotilor iezuiti catolici, pentru ca ei sunt cei mai priceputi si periculosi inamici ai libertatii. Ei au instigat majoritatea razboaielor în Europa. — Eric Jon Phelps, Vatican Assasins, Halycon Unified Ser­vices, pag. 54.Iezuitii si-au folosit omul, Bill Clinton, sa instige si sa îndeplineasca distrugerea de la Waco. Au sperat ca dupa aceea, sa poata avea succes în aprobarea legilor ilegale care ar fi abolit amendamentul numarul doi al constitutiei.Este usor sa identifici pe iezuiti sau marionetele lor în Congresul Statelor Unite, pentru ca ei insista sa se accepte propunerea pentru interzicerea purtarii de arme. A existat un alt motiv pentru actiunea de la Waco, pe care Bill Clinton l-a mentionat pe 19 si 20 Aprilie 1993. Aceasta afirmatie a fost facuta în Rose Garden si poate fi gasita în documentele presei Casei Albe:Vreau sa spun, cum am facut-o ieri, ca îmi pare foarte rau pentru pierderea de vieti care a avut loc la începutul si la sfârsitul tragediei din Waco. Sper ca altii, care vor fi tentati sa se ataseze cultelor si sa se implice cu oameni ca David Koresh, vor fi avertizati de scenele oribile pe care le-au vazut în ultimele sapte saptamâni. Si sper foarte mult ca situatiile dificile cu care s-au confruntat agentii federali si cu care, fara îndoiala, li se va mai cere sa se confrunte în alte contexte în viitor, vor fi cumva mai bine mânuite si întelese datorita a ceea ce s-a întâmplat acum.În propriile sale cuvinte, Clinton a exprimat o avertizare si o amenintare oricui va îndrazni sa se ataseze unui grup religios, asa numit cult. Pentru Clinton, un cult este un grup care un este parte dintr-o organizatie populara. Orice organizatie religioasa a fost patrunsa si dominata de iezuiti. Ei vor ca toti sa stea în organizatiile principale, pentru o mai usoara îndoctrinare. Oricine se afla în afara bisericilor principale, sunt mai greu de manipulat. Con­form fostului preot iezuit Alberto Rivera, toate bisericile populare au fost dominate de iezuiti în jurul anilor 1980. Dr. Rivera a explicat ca pe când se afla sub juramântul extrem al iezuitilor, i s-a spus ca se va da un semn se­cret iezuitilor la nivel mondial, când miscarea ecumenica va fi maturat cu succes protestantismul, în pregatirea pentru semnarea unei întelegeri între Vatican si Statele Unite.Semnul era când un presedinte al Statelor Unite îsi depune juramântul de oficiu în fata unui obelisc. Pentru prima oara în istoria Statelor Unite, juramântul în ceremonii a fost mutat în partea de est al capitalei, si presedintele Reagan a stat cu fata la Monumentul Washingtonului. Aceasta s-a întâmplat pe 20 Ianuarie, 1981. — Jack Chick, The Godfathers, Alberto Part Three. Chick Publi-cations, pag. 26.Waco a fost o avertizare împotriva atasamentului fata de o biserica nepopulara, unde adevarul despre papalitate si anticrist ar fi expus.Bill Clinton a declarat ca Waco a fost o încalzire pentru confruntarea altor grupari religioase! Suna acestea a cuvinte exprimate de un om care apara drepturile constitutionale a cetatenilor Americani, sau suna a cuvinte exprimate de un iezuit care îndeplineste planurile papalitatii? Amintiti-va! La congresul secret de la Chieri, s-a declarat:De aceea, Protestantismul trebuie sa fie abolit... Catolicii vor fi umpluti cu ura fata de eretici (Un eretic este oricine nu crede în religia catolica, oricine se opune papei, oricine crede ca papa este antihristul)... Vom da lovitura de moarte ereziei... — Hector Macpherson, The Jesuits in History, Ozark Book Publishers, Appendix I.Bill Clinton a fost iezuit, hotarât sa îndeplineasca planul iezuit de la Chieri.Papa Ioan Paul Al II-lea a spus clar:Activitatea de prozelitism a sectelor si a grupelor religioase noi în America este o piedica grava în lucrarea de evanghelizare [ceea ce vrea sa spuna este ca exista grupari religioase independente care îngreuneaza activitatea papei în scopul de a prelua controlul asupra lumii]. Succesul prozelitismului practicat de secte si grupuri religioase noi în America nu poate fi ignorat. Aceasta cere de la biserica pe continent un studiu amanuntit, sa fie îndeplinit în fiecare natiune si la nivel international... Pentru ca raspunsul la provocarea sectelor sa fie eficient, este nevoie de o coordonare potrivita de initiative între preoti, concentrati asupra realizarii unei cooperari mai eficiente prin proiecte împartasite care vor pro­duce rezultate mai bune. — Papa Ioan Paul al II-lea, The Challenge of the Sects, Exhortation, Article 73.Toate aceste noi grupari religioase au un lucru în comun; toti cred ca sistemul diavolesc anticrist este papalitatea.Malachi Martin comenteaza despre aceste grupari si spune ca acestea: Sunt destinate sa treaca printr-o serie de socuri si mutatii severe pentru ca, vrând-nevrând, sa se adapteze la noua globalizare, care vine din partea unor grupari mai puternice. Nu exista nici o posibilitate prin care oricare din aceste grupari sa-si poata mentine vitalitatea si puterea în crestere daca nu permite (sau sufera) caracteristicilor specifice ale acesteia sa fie extinse peste limitele mentinute în mod traditional... Ca grupari, ele vor trebui sa faca fata la alternative extreme. Sau aceste grupari vor fi complet si în mod real globalizate... Sau, ca grupari, ele vor ramânea pe loc, se vor diminua în numar si influenta, si în final îsi vor pierde identitatea ca parti operative în noua ordine mondiala. — Malachi Martin, The Keys of This Blood, Simon and Schuster, pag. 291, 292.Cu alte cuvinte, oricine va accepta planul iezuit pentru lume, i se va permite sa traiasca, iar aceia care nu o fac, vor experimenta Waco! Waco a fost o avertizare ca iezuitii vor sa întoarca lumea într-un alt Ev Întunecat în care toti oamenii devin sclavi papalitatii. Daca vreunul nu se supune papalitatii, va fi tratat ca cei de la Muntele Carmel.Un ultim gând. Daca tu ai fi fost presedintele Statelor Unite sau Judecatorul General în timpul Masacrului de la Waco, si nu ai fi vrut sa otravesti copiii cu gaz CS, ai avea autoritatea sa stopezi o astfel de actiune? Sigur ca da. Tot ce trebuia sa faci era sa ridici receptorul. Faptul ca Bill Clinton si Janet Reno nu au facut-o, dovedeste ca era dorinta lor ca masacrul sa aiba loc.


CAPITOLUL 10. DISTRUGERE ÎN ORASUL OKLAHOMA
Exploziile au demolat cladirea federala Alfred E. Murrah în orasul Oklahoma pe 19 Aprilie 1995. 168 de americani au murit ca rezultat, incluzând un numar de copii mici, aflându-se într-o gradinita, care forma parte din cladire. Guvernul Statelor Unite a declarat si înca sustine ca explozia s-a datorat unei cisterne de îngrasamânt parcata în fata cladirii. Am vazut în capitolele anterioare ca în situatii ca acestea, ceea ce guvernul declara ca s-a întâmplat, este de necrezut.Benton K. Partin, un General de brigada pensionat, si 31 de ani veteran al Fortelor Aeriene ale Statelor Unite, este expert în explozive. A servit ca comandant Laboratorul Tehnologiei de Armament a Fortelor Aeriene, si a fost responsabil de dezvoltarea munitiilor pentru serviciile înarmate. El este un expert recunoscut în sistemul armelor moderne, precise.Generalul Partin a facut o analiza amanuntita a exploziei de la cladirea Murrah. El declara în raportul lui:Este imposibil ca distrugerea cladirii s-o fi fost provocata doar de o astfel de cisterna.Pentru realizarea unei astfel de avarie care a avut loc la Cladirea Murrah, trebuia s-a fi existat explozive la baza câtorva stâlpi de sustinere a cladirii, localizati în locuri inaccesibile din strada, pentru suplimentarea exploziei cisternei. Într-adevar, o examinare atenta a fotografiilor care arata stâlpul de sustinere cazut, evidentiaza ca acesta a fost afectat de un exploziv de demolare si nu de explozia din fata cladirii...Explozia prin aer produce o energie insuficienta pentru a darâma grinzi si stâlpi concreti...În contrast, structuri puternice, fixe, pot fi distruse eficient prin declansarea a explozive aflate în contact direct cu structurile puternice, grinzi si stâlpi. Cladirea Federala Murrah nu a fost distrusa doar de o cisterna. Factorul major în distrugere pare sa fi fost declansarea de explozive aflate la baza a patru stâlpi de sustinere a cladirii. Singura avarie care poate fi concret atribuita exploziei cisternei este cea a tavanului primului si celui de-al doilea etaj, în zona din spatele stâlpului B4 si B6. Chiar si acestea e posibil sa fi fost provocate de explozia de la stâlpul B3. — Benton K. Partin, Bomb Damage Analysis Of Alfred P. Murrah Federal Building, July 30, 1995, (sublinieri adaugate).Astfel, vedem ca a fost imposibil pentru o cisterna sa distruga cladirea Murrah. Alte bombe au fost strate­gic asezate la baza stâlpilor structurali pentru realizarea distrugerii provocate. Cineva care a avut acces în interiorul cladirii, care stia unde se afla stâlpii structurali, care avea acces la planurile constructiei, a pus bombele care au distrus cladirea.Reporteri care au iesit pe scena la putin timp dupa ce cladirea s-a prabusit, au raportat ca muncitori adunau bombe care nu erau din interiorul cladirii.Bombele care au explodat nu au explodat simultan. Rafalele bombei au fost înregistrate de doua seismometre, unul la muzeul Omniplex, la 4.34 mile nord-est departare de cladire, al doilea la Universitatea Oklahoma în Norman, la 16.25 mile sud-est departare de cladire. Ambele Seismometre au înregistrat doua explozii diferite, prima urmata de a doua la un timp foarte scurt, ambele fiind de aceeasi intensitate.De asemenea, mai multi martori de înalta credibilitate, au raportat ca au auzit diferite explozii. La scurt timp dupa explodare bombei, brigada de detonare a bombelor, a detonat o bomba neexplodata în interiorul cladirii.Când presedintele Kennedy a fost omorât, a fost declarat ca un pistolar nebun, Lee Harvey Oswald, a comis crima. Dupa cele citite în capitolul opt, au existat mai multi pistolari care au tras în Kennedy. Lee Harvey Oswald a luat vina, iar ceilalti au fost liberi.Când cladirea Murrah a sarit în aer, s-a spus ca un singur om era responsabil, Timothy McVeigh. Dar Benton Partin, un expert militar în explozive, a aratat ca era imposibil pentru o cisterna sa provoace astfel de avarii. Altii au avut acces la planurile de constructie a cladirii si au pus explozivi în jurul stâlpilor. Ei erau mai vinovati decât McVeigh, dar au ramas liberi. Cine sunt oamenii într-adevar responsabili pentru tragedia din orasul Oklahoma?În timpul unui interviu televizat în direct, un Sef Asistent al departamentului de foc, a spus ca echipa de genisti a fost la cladirea Murrah la ora sapte dimineata, doua ore înaintea exploziei. Ce facea acolo cu doua ore înaintea exploziei?Imediat dupa explozii, Maiorul Ron Nordick, Dr. Randall Heather, Guvernatorul Frank Keating, si alti numerosi reporteri de stiri, au declarat ca FBI si ATF confirmasera ca explozive de calibru mare au fost scoase din cladire. Acum, concluzia oficiala este ca a fost o bomba de îngrasamânt. Minteau guvernatorul, maiorul si reporterii de stiri, sau, pur si simplu, nu au fost pusi la punct la timp, sa spuna acelasi lucru?Departamentul de Alcool, Tutun si arme de foc aveau birouri în cladirea Murrah. În ziua exploziei, nici unul dintre agentii ATF nu au venit la lucru dimineata. Agentii ATF care aveau copii în gradinita din cladire, nu si-au lasat copiii în acea dimineata. Pe lista exploziei întâmplatoare din Oklahoma, nu se afla nici unul din agentii ATF, nici copiii lor. — Freedom Network News, June/July1996,pag.5,6.Uimitor! O agentie a guvernului Statelor Unite, care avea birouri în cladire, nu au venit la lucru, nici nu si-au adus copiii la gradinita în ziua exploziei. Credeti ca stiau ce urma sa se întâmple cladirii?În timpul unei discutii deschise radio, la 10 zile dupa explozie,(Mark) Boswell a intervievat pe veteranul CIA James Black si asistentul Ron Jackson cu privire la documente de sustinere, aflându-se acum în posesia lor, sprijinite de doi oficiali al departamentului de justitie, document care mentioneaza ca ei erau parte dintr-un comitet for­mat din zece persoane, care au planuit explozia din Oklahoma. — Martin O. De Brook, Cherith Chronicle, May-July, 1995, page 5.În lumina tuturor evidentelor, aceasta este singura poveste care are sens. Ca în cazul omorârii lui Kennedy, la fel este si în cazul exploziei din orasul Oklahoma. Agenti înalti ai guvernului Statelor Unite, pretinzând ca iubesc America si libertatea noastra, slujeau altui stapân, îndeplinind scopurile lui. Dupa cum vom vedea, a existat un scop bine determinat pentru explozia din Oklahoma. E uimitor ca atât de multe vieti au trebuit sa se piarda pentru a se raspunde apelului papalitatii.Ca JFK, Waco si World Trade Center, explozia din Oklahoma lasa în urma o multime de întrebari pe care nimeni nu le-a raspuns pâna în prezent. Sa analizam unele dintre aceste întrebari.1. De ce a fost judecatorul Statelor Unite Wayne Alley, al carui birou se afla în cladirea Federala, avertizat cu câteva luni înainte, într-un memo al Departamentului de Justitie, ca un atac terorist anonim urma sa aiba loc împotriva cladirii Federale?De ce, cercetarea geologica a directorului Universitatii Oklahoma, Dr. Charles Mankin, spune mijloacelor media ca, conform cu doua înregistrari seismografice distincte, au fost doua rafale de explozii? De ce informatia lui Benton K. Partin nu a iesit la lumina zilei?De ce administratia Clinton blameaza programele radio legate de incident, si ordona cele mai diavolestilegislatii pentru politia statala, care au fost propuse vreodata în Statele Unite, asa de curând dupa rafale?Aceasta legislatie propusa a fost atât de bine organizata, ca, s-a evidentiat clar, ca a fost planuita cu mult timpînaintea distrugerii cladirii.De ce s-au grabit impunerea unor proiecte de lege în Congres, privind terorismul domestic, doar câteva ziledupa explozie? Aceste legi includ o amenintare la adresa detinatorilor de arme. Va amintiti de Waco? Existau masuri de restrângere a libertatii în Congres, imediat înaintea exploziei din Oklahoma, masuri care asteptau sa fie impuse. Dupa explozie, acestea au fost imediat votate.Actul Terorist Omnibus Counter din 1995 se afla în lenta desfasurare în Congres, si era subiectul unei discutii daca acesta va viola unele dintre libertatile civile fundamentale, incluzând dreptul unuia de a-si confrunta acuzatorul.Acum, dupa explozia din Oklahoma, exista câteva pariuri în Washington. Democrati si republicani au anuntat prin intermediul stirilor joi, chemând pentru votarea unui proiect de lege. — Terror in the Heartland: Terrorism Bill Moves Very Fast, Orlando Sentinel, April 21 st, 1995 (sublinieri adaugate).Presedintele Clinton a îndemnat Congresul vineri, sa voteze legislatia antiterorism propusa de el, fara o analiza politica interminabila asupra detaliilor. Congresul trebuie sa actioneze si s-o faca prompt. Pachetul lui antiterorism de 1.25 miliarde ar extinde puterile de investigatie a impunerii legii si a pedepselor dure pentru anumite crime. Republicanii au reactionat pozitiv la propunerile facute de Clinton miercuri, la o saptamâna dupa explozia din Oklahoma. — Clinton Urges Swift Action on Anti-Terrorism Legislation, Orlando Sentinel, April 29th, 1995.Scopul urmarit prin explozia din orasul Oklahoma era acela de a determina Congresul sa voteze proiectele de lege privind antiterorismul, fara dezbateri. Daca ar fi avut loc dezbateri, problema libertatii constitutionale si a înfiintarii politiei de stat ar fi fost ridicate. Iezuitii în Congres prefera sa implementeze politia de stat fara anunt public, prin crearea unui climat de isterie nationala, folosind un atac terorist înscenat. Proiectul de lege a fost votat fara dezbateri.Una dintre legile luate în considerare pentru vot, dupa explozia din Oklahoma, a fost distrugerea Primului Amendament aparat în proiectul de lege al lui Charles Schumer, HR 2580. În acest proiect, se propunea o sentinta de cinci ani de închisoare pentru implicarea publica în speculatii scandaloase si publicarea sau transmiterea prin telegraf sau mijloace electronice a teoriilor conspiratorii lipsite de dovezi, privind guvernul federal al Statelor Unite.Am vazut ca, dupa explozia din Oklahoma, un numar considerabil de legi restrângând libertatea a fost votat foarte repede. Explozia a creat un climat de frica în America. În aceasta atmosfera, legi au fost votate cu câteva voci abtinatoare. În mijlocul isteriei, legile neconstitutionale au fost votate cu usurinta. Oamenii au nevoie de confort si siguranta, de aceea, nu au obiectat împotriva acestor legi. Aceste legi au afectat libertatile constitutionale care au fost piatra din capul unghiului pentru prosperitatea Americii pentru mai mult de 200 de ani. E uimitor cât de repede un proces care normal ia mult timp, este urgentat când agenda este deja pregatita. Oamenii nu realizeaza ca puterile guvernamentale sunt extrem de periculoase. De-a lungul istoriei, inamicul cel mai periculos al oamenilor a fost propriul lor guvern. Când libertatile constitutionale sunt eliminate, nu exista nimic care sa împiedice guvernul sa faca tot ce vrea, ceea ce va rezulta în persecutie ucigatoare.Pentru un timp, în curând, americanii îsi vor pune întrebari care presupuneau sa-i conduca nu mai aproape de Ierusalim sau Belfast, sau, în cel mai rau caz, Manhattan. Cât de mult ar putea ei face sa protejeze viata de atacuri teroriste? Si pentru a atinge acest scop, cât de mult ar trebui sa fie binevoitori sa plateasca în bani sau sacrificând libertatile pe care le-am mostenit? — Time Magazin, May 1, 1995, page 68.Americanii nu realizeaza ca, în timp ce renunta la libertate, ei nu fac viata mai sigura, ci nesigura. Ei se aseaza într-o pozitie în care risca sa sufere persecutie guvernamentala. Guvernul, deja confisca proprietati în valorare de sute de mii de dolari, fara un proces de judecare. Deja, viata umana nu mai este considerata sacra. Va amintiti de Waco?Betonul si otelul pot ajuta. Dar opunere fata de terorism acasa, ridica întrebarea: cât de mult trebuie sa platim în bani si libertate? — Newsweek, May 1, 1995, page 56.În acest articol, Brent Scowcroft, fost consilier în securitatea nationala, a spus: Este asa de usor s-o faci, cere atât de putini oameni; materialele sunt atât de disponibile. Dar sa te opui este atât de scump în dolari si, cel mai important, în libertati civile.Este clar ca teroarea a fost si înca este folosita, ca sa-i determine pe americani sa renunte la libertatile constitutionale? A fost folosita cu succes la Waco, la Oklahoma, si la World Trade Center. Nu va face sa va întrebati ce mai urmeaza?Cine se afla în spatele scenei, conducând politicieni Americani sa distruga libertatea civila în America? Cine a dispretuit si urât libertatile noastre pentru ultimii 200 de ani? Cine elimina oameni care le stau în cale?Unul dintre papi a spus:Doctrinele absurde care apara libertatea de constiinta sunt cele mai grave erori. — o pacoste între celelalte, cea mai vrednica de temut în orice stat. — Pope Pius IX, Encyclical Letter, August 15, 1854.Libertatea de constiinta este detestata de papalitate. Libertatea de constiinta este garantata NUMAI în primul amendament la constitutia Statelor Unite.În 1864, în scrisoare lui enciclica, Pius IX a anatemizat pe aceia care promoveaza libertatea de constiinta. (Pope Pius IX, Encyclical Letter, December 8, 1864.) El spune ca oricine crede ca se poate închina lui Dumnezeu conform constiintei, trebuie sa fie anatemizat. A anatemiza pe cineva înseamna a condamna la moarte; a considera pe cineva eretic, vrednic de condamnare. În mintea lui Pius, constitutia ar trebui arsa în foc..., si împreuna cu ea, oricine o iubeste.Libertatea de constiinta este considerata a fi cel mai sacru principiu, pe care fiecare cetatean sa si-l însuseasca... dar, aceiasi constitutie este considerata, de catre papi si consiliul Roman, cel mai nesfânt si diabolic lucru, pe care, orice catolic adevarat ar trebui sa-l distruga cu orice pret. — Charles Chinquy, Fifty Years in the Church of Rome, Chick Publications, page 284.Jurnalistul postului British Broadcasting Avro Man­hattan a spus:Vaticanul a condamnat Declaratia de Independenta ca fiind pacatosenie... si a numit constitutia Statelor Unite un document satanic.— Avro Manhattan, The Dollar and the Vatican,Ozark Book Publishers, page 26.În prefata cartii lui Samuel B. Morse, este scris:Autorul arata ca o conspiratie împotriva libertatilor acestei Republici se afla în actiune, sub comanda siretului Prince Matternich de Austria, care, fiind constient de imposibilitatea de a suprima aceasta natiune prin forta armelor, încearca sa o faca prin agentia armatei iezuite.— Samuel B. Morse, Foreign Conspiracy AgainstThe United States, Crocker and Brewster, vol­ume 1, pag. 4, preface.Samuel B. Morse si persoana care a scris prefata la aceasta carte, au înteles ca iezuitii si Sfânta Alianta erau hotarâti sa distruga libertatile acestei mari Republici a Statelor Unite.Un fost preot a scris:Vom conduce Statele Unite, si le vom aseza la picioarele Vicarului lui Hristos (Papa), care va sfârsi cu sistemul lor de educatie pacatos, si cu legile de libertate de constiinta care sunt o insulta fata de Dumnezeu si om. — Charles Chinquy, Fifty Years in the Church of Rome, Chick Publi­cations, pag. 282.William Jefferson Clinton, care a studiat în Universitatea Georgetown, care este colegiul iezuit în Washington DC, a insistat asupra votarii proiectului de lege antiterorist, care urma sa fie un asalt direct împotriva libertatilor de care ne bucuram în America. Explozia din orasul Oklahoma, a fost planificata si adusa la îndeplinire de catre iezuiti, guvernul Statelor Unite si presedinte. Jucatorii din spatele acestora, care au încercat sa distruga libertatile acestei republici în ultimii 200 de ani, sunt iezuitii Bisericii Romano-catolice.Ei au vrut sa sfârseasca cu legile care ne garanteaza libertatea, noua, ca cetateni Americani (si lumii). Pentru a putea realiza acest lucru, ei au adus la îndeplinire cele mai oribile atacuri teroriste pe pamântul Statelor Unite si în istoria Statelor Unite înainte de World Trade Center, când au facut-o din nou.Alte atacuri vor veni. Libertatea va fi atacata si luata. Iezuitii vor continua sa foloseasca asa zisii politicieni americani, care sunt parte integrala a conspiratiei papalitatii spre încercarea distrugerii constitutiei si a acestei mari Republici. Ei conditioneaza America, pregatind oamenii pentru capturarea inevitabila.


CAPITOLUL 11. ATACUL DE LA WORLD TRADE CENTER
Povestea distrugerii de la World Trade Center pe 11 Septembrie 2001, nu începe în acea zi. A început la scurt timp dupa Primul Razboi Mondial. Dupa razboi, iezuitul Edward Mandell House si Woodrow Wilson au creat Liga Natiunilor. Când senatorul Statelor Unite, Henry Cabot Lodge Sr. a tinut America în afara ligii, iezuitii au fost înfuriati si si-au propus sa nu permita ca aceasta sa se întâmple din nou. Deci, în 1921, sub influenta lui House, în America s-a format o organizatie numita Consiliul Relatiilor Straine (CFR).Aceasta organizatie a atras oameni de putere, bogatie si influenta. Politicieni, oameni de la media si oameni de afaceri. Scopul final al CFR a fost sa rupa toate legaturile nationale si sa stabileasca un unic sistem de guvernare mondial. Amiralul în retragere Chester Ward, un membru al CFR timp de 16 ani a spus:Cea mai puternica camarila în aceste grupuri are un obiectiv comun, ei vor sa reuseasca supunerea suveranitatii independentei Statelor Unite. — Barry Goldwater, With no Apologies, William Morrow and Company, page 2798Iezuitii au urât America întotdeauna si lucreaza neobosit pentru a distruge aceasta tara.Marele obiectiv al CFR a fost distrugerea suveranitatii americane si a libertatilor constitutionale. Pentru atingerea acestei tinte, atât partidul Republican cât si cel Democrat trebuiau sa fie controlate si o banca centrala sa fie creata, Banca de Rezerva Federala.Când un nou presedinte apare la bord, are loc o schimbare de personal, dar nici o schimbare de statute. Exemplu: În timpul anilor lui Nixon (Republican), Henry Kissinger, membru CFR si Nelson Rockefeller erau responsabili cu statutele straine. Când Jimmy Carter (Democrat) a fost ales, Kissinger a fost înlocuit de catre Zbigniew Brzezinski, membru CFR, si David Rockefeller. — Idem, page 279.Iezuitii au avut succes în îndeplinirea scopului ma­lign propus de papalitate la Congresul de la Viena, Verona si Chieri. Iezuitii, cu ajutorul CFR, controleaza pozitiile cele mai înalte politice, legislative, de afaceri, bancare, media, si religioase în Statele Unite. Planurile lor sunt exacte.Când au esuat sa implice america în Liga Natiunilor dupa Primul Razboi Mondial, au creat CFR, care a început imediat sa foloseasca scolile, colegiile, si mijloacele media, sa constrânga pe americani sa accepte a doua încercare a iezuitilor de a forma un Guvern Mondial dupa Cel De-al Doilea Razboi Mondial. America a fost atât de constrânsa, încât a acceptat Natiunile Unite si s-a înrolat.Organizatia Iezuitilor (CFR) este extrem de periculoasa pentru existenta Republicii America. Câtiva patrioti, ca Chester Ward si presedintele Kennedy, au respins planurile lor si au luptat împotriva agendei iezuite. Kennedy a platit insubordonarea cu însasi viata lui. Unii dintre fostii membri ai CFR care au fost iezuiti sau marionetele lor, au fost: Dwight D. Eisenhower, Richard Nixon, Adlai Stevenson, Hubert Humphrey, si George McGovern. Membrii CFR în timpul prezent includ pe presedintele Bancii de Rezerva Federala, Alan Greenspan, membrul congresului Newt Gingrich si Richard Gephardt, ambii Presedinti George Herbert Walker Bush si fiul George Walker Bush, Vice Presedintele Dick Cheney, Secretarul de Stat Colin Lieberman, si John Chafee. (Chafee a fost omul care a introdus legile pentru interzicerea detinerii de arme dupa Waco. Va amintiti?) Bill Clinton, binenteles, este membru al CFR.Companii mari, aflate sub controlul Iezuit/CFR includ Ford Motor Company, Boeing Corporation, Pepsi-Cola. Hainz Co., Lockheed-Martin, Time Warner, and Chev­ron. În media, NBC, CBS, N.Y. Times, Washington Post, Newsweek, and Time, sunt doar câteva dintre agentiile media dominate de iezuiti. Toate aceste agentii promoveaza planul iezuitilor spre distrugerea Americii. Unii dintre oamenii media care promoveaza planurile iezuitilor sunt: Tom Brokaw, Barbara Walters, David Brinkley, John Chancellor, Katharine Graham, si Ted Koppel, toti fiind membri ai CFR.John Swinton, seful personalului agentiei New York Times, care este considerat a fi decanul profesiei lui, a facut o foarte clara marturisire. În 1953, la New York Press Club, a declarat:În acest moment din istorie, în America, nu exista nici o agentie de presa independenta. Voi stiti aceasta si eu o stiu de asemenea. Nici unul dintre voi nu doreste sa scrie propriile lui opinii oneste. Daca o faceti, stiti ca nu va aparea la tipar. Sunt platit saptamânal pentru a-mi pastra propriile opinii fara sa le tiparesc. Altii dintre voi sunteti platiti cu salarii similare pentru servicii similare, si oricare dintre voi ar fi atât de nechibzuit sa tipareasca propriile opinii, va ajunge pe strada, cautând altceva de lucru. Daca eu permiteam opiniilor mele sa apara în presa, în mai putin de 24 de ore, slujba mea ar fi pierduta. Munca jurnalistului este sa distruga adevarul, sa minta, sa previna, sa ascunda, sa cada la picioarele mamonei si sa-si vânda tara si neamul pentru pâinea cea de toate zilele. Noi suntem uneltele si vasele oamenilor bogati din spatele scenei. Noi suntem papusi. Ei trag sforile, iar noi dansam. Talentele noastre, posibilitatile noastre, si vietile noastre sunt proprietatea altor oameni. Suntem prostituati intelectuali. — Multiple contributers, A.U.S. Police Action: Operation Vampire Killer, The American Citizen and Laumen Association, pag. 18, 19, (sublinieri adaugate).Swinton a explicat atât de bine ca agentiile media sunt sub controlul celor bogati. Am aratat anterior ca cei mai bogati oameni din America sunt iezuiti sau persoane sub controlul iezuitilor. Iezuitii ne spun noua, prin ziare si reviste, si prin oricare mijloc media, exact ceea ce vor ca noi sa credem. Unul dintre cele mai mari eforturi ale lor este de a face pe oamenii lumii sa creada ca Papa este marele om al pacii, când, în realitate, Papa si iezuitii lui lucreaza constant sa stabileasca pe Papa ca dictator suprem al lumii, asa cum a fost în Evul Mediu Întunecat. Când îsi vor atinge tinta, persecutia Evului Întunecat se va reîntoarce. Americanii sunt în proces de a renunta la libertatile civile constitutionale si la tara lor. Tragediile la care suntem martori astazi sunt atribuite organizatiilor teroriste, dar aceste organizatii teroriste au fost infiltrate si controlate de iezuiti. Aceasta acopera eficient implicarea papalitatii în aceste tragedii.Haideti sa ne referim la distrugerea World Trade Center pe 11 Septembrie 2001. Împreuna cu distrugerea World Trade Center, au murit mii de oameni inocenti. Impactul negativ asupra Americii si a economiei ei a fost devastator. Afaceri multiple au fost ruinate din cauza aceasta.Pentru apararea împotriva atacurilor viitoare de genul acesta, Guvernul Statelor Unite a facut o încercare slaba de ai gasi pe cei care au comis acest dezastru, în Afganistan. Dar intentia lor majora în acest atac împotriva terorismului a fost luarea a ceea ce a ramas din libertatile cetatenilor Americani. Pentru anumite motive inexplicabile, daca drepturile civile ale americanilor sunt anulate, nu va mai exista terorism. Acest atac împotriva Americanilor a venit de la Casa Alba, de la Departamentul de Justitie, de la Congres, si de la stiri media. Oamenii din guvern depun juramântul promitând sa apere si sa se supuna Constitutiei Statelor Unite, dar juramântul lor s-a dovedit a fi o minciuna uriasa. Ei ignora constitutia în totalitate, prin votarea legilor distructive. De la începutul presedintiei sale, George Bush promoveaza agenda iezuita. Doua luni în presedintie, înconjurat de cardinali ai Romei, Presedintele a dedicat celui mai mare inamic al acestei republici — Papa de la Roma, un centru cultural în Washington D.C. Bush a declarat ca va impune cuvintele si învataturile papei aici, în America.Cel mai bun mod prin care sa onorezi pe Papa Ioan Paul al II-lea, într-adevar unul dintre oamenii mari, este de a-i lua învataturile în serios, de a asculta cuvintele lui si a pune învataturile lui în actiune, aici, în America! Patricia Zapoa, Catholic News Sevice, March 24, 2001.Cuvintele si învataturile papei Ioan Paul al II-lea reprezinta planul de distrugere a protestantismului, a Constitutiei Statelor Unite, si de restaurare a tronului sau ca monarh universal. Prin propriile sale cuvinte, vedem ca George Bush îndeplineste planul iezuitilor de a distruge America.În 1960, John Kennedy a mers de la Wash­ington la Texas, sa asigure pe predicatorii protestanti ca el nu se va supune papei. În 2001, Bush a venit din Texas la Washington, sa asigure un grup de episcopi catolici, ca el se va supune papei. — Washington Times, April 16, 2001.Cine conduce în Washington D.C. ? Daca credem ca presedintele Statelor Unite, ne înselam.Papa este conducatorul lumii. Toti împaratii, regii, printii, toti presedintii lumii sunt supusii lui. — Priest D. S. Phelan, Western Wachman, June 27, 1912.Ar trebui sa fim surprinsi daca Bush si colegii sai supusi papalitatii vor impune programul iezuitilor? Trebuie sa fim surprinsi sa vedem pe Bush dând ordine execu­tive pentru distrugerea libertatilor constitutionale? Sa fim surprinsi vazând cum congresul voteaza legi care distrug libertatile constitutionale?Aceasta este o informatie alarmanta. Cei mai înalti oameni în Guvernul Statelor Unite, cei mai înalti oameni de afaceri si finante, cei mai înalti oameni în scoli, colegii, si media, toti pretind a fi americani. Toti pretind ca lucreaza pentru binele Americii. Toti pretind a lucra pentru conservarea Constitutiei. În realitate ei se afla sub controlul iezuitilor, cei mai periculosi dusmani ai republicii. Folosindu-se de fatada patriotica si religioasa, în mod secret, conduc America la ruina. Înselatoria este practicata de cel mai sinistru dintre inamici, iezuitii Romei.Aici se face cunoscuta puterea teribila a bisericii. Prin aceasta directiune (Iezuitii), oamenii de stat sunt obligati sa actioneze, nu pentru beneficiul tarii careia îi apartin, ci spre binele bisericii care îi controleaza. — M. F. Cusack, The Black Pope, Marshall, Rusell, and Co., pag. 106.Ce s-a întâmplat în distrugerea World Trade Center? Ziua urmatoare distrugerii centrului, Orlando Sentinel scrie:Experti spun ca este mult de lucru. Si va implica mult mai multa cheltuiala si planuire, îngreunând facilitati si, probabil, taxe mai înalte si restrângerea unor libertati personale. — Tighter Security Means Less Freedom, Orlando Sentinel, Wednesday, September 12th, (sublinieri adaugate).Întrucât Statele Unite întâmpina un nou razboi împotriva unor inamici incerti, ascunsi, ispita de a sacrifica libertatea noastra cu speranta de a ne proteja, este foarte puternica.Pericolul este sa ajungem, în final, sa nu fim nici în siguranta, nici liberi.Protectia constitutionala de exprimare care este atât de mult apreciata de americani, reflecta un echilibru între libertate individuala si securitate de stat. Numai ca modul în care acestea sunt aplicate, este direct afectat de amenintarile adresate securitatii tarii noastre...Întâmpinam amenintari împotriva securitatii nationale. Provocarea este de a raspunde acestora fara a afecta caracterul constitutional sau fara a submina libertatea, care sunt sursa puterii noastre. — USA Today, Thursday, September 13, 2001 (sublinieri adaugate).Libertate sau siguranta? Antiterorism poate însemna rapirea anumitor libertati personale — Orlando Sentinel, Wednesday, September 12th, (sublinieri adaugate).În forumul cititorului al ziarului Orlando Sentinel din 12 Septembrie, s-a ridicat întrebarea: "La ce libertati personale ati renunta pentru lupta împotriva terorismului?" Ziua urmatoare, o persoana a raspuns scriind: "Eu n-as avea nici o problema cu a renunta la ceva pentru mai binele meu si a fratilor si surorilor mele." Aceasta persoana nu realizeaza ca cu cât guvernul detine mai multa putere, libertatea si siguranta descresc în masura proportionala. Aceasta persoana nu realizeaza ca daca guvernul detine toata puterea, nimeni un este în siguranta, iar rezultatul va fi persecutie sângeroasa. Va amintiti de Waco?Scopul principal al atacului de la World Trade Center a fost determinarea americanilor de a renunta la libertati. Acest atac a fost necesar pentru ca distrugerea din Oklahoma nu a produs destula panica printre americani, astfel încât legile asa numite antiterorism sa fie votate.Virginia Solan a realizat ca daca teroristii ar fi vrut sa atace libertatile americane, ar fi ajuns undeva...Libertarienii civili se asteapta la noi apeluri pentru crearea documentului national de identificare...Si aceasta înseamna depozitarea tuturor datelor colectate, ceva de care libertarienii civili se tem, ceea ce va permite guvernului sa controleze fiecare individ. Daca sistemele ar fi instalate asupra unui oras, fiecare individ va fi filmat când se urca într-un tren, când se opreste la banca si când intra într-un magazin sau la locul de munca. — Time Magazin, Sept. 24, 2001.Unul dintre lucrurile înfricosatoare cu privire la acest sistem de control este ca poti fi identificat ca terorist doar pentru ca aparatul a facut o greseala.Unii dintre aparatorii drepturilor individuale, cea mai notabila fiind Uniunea Americana a Libertatilor Civile, au ramas tacuti pâna în prezent. Organizatia a interzis angajatilor sa speculeze public, saptamâna trecuta, posibilele cauze ale tragediei de marti. În schimb, ACLU (Uniunea Americana a Libertatilor Civile), a editat un paragraf scurt, îndemnând pe liderii nostri sa continue sa mentina principiile libertatii natiunii în timp ce se cauta responsabilii pentru acel atac devastator pe pamântul american.Particular, libertarienii sunt îngrijorati ca graba pentru marirea securitatii va calca în picioare libertati dorite. Ei scot în evidenta câteva propuneri care fusesera deja luate în considerare si respinse de catre guvern, cu ocazia trezirii din orasul Oklahoma...Un ziar din Los Angeles (Los Angeles Times) din Aprilie 1995 a specificat ca 49% dintre oamenii intervievati, au spus ca ar fi necesar sa renuntam la unele dintre libertati, iar 43% nu au fost de acord. Un alt interviu 11 luni mai târziu, a gasit ca 30% înca gândeau ca renuntarea la anumite libertati ar fi necesara, iar 65% au spus ca nu este necesar. — Orlando Sentinel, Sept. 13, 2001.Au existat o multime de articole de ziare sugerând renuntarea la anumite libertati, exact cum pretinde agenda iezuita. Pe 26 Octombrie 2001, George Bush a semnat asa numitul Actul Patriot din 2001, care a fost propus cinci zile dupa tragedie. La numai sase saptamâni dupa ce World Trade Center a fost distrus, acest proiect de lege a fost votat. Acest lucru este uimitor. Este imposibil ca un proiect de lege sa fie conceput, scris, discutat si votat atât de repede. Vedeti? Ei deja aveau proiectul de lege scris, înainte ca tragedia sa aiba loc.Proiectul de lege sporeste abilitatea autoritatilor federale de a controla telefoanele, de a face schimb de informatii, controla folosirea Internetului, e-mail-uri si telefoane celulare, abilitatea de a proteja granitele Statelor Unite. — Bush Signs Sweeping New Laws to Combat Terrorism, Reuters News Service, October 26, 2001.Laura Murphy de la Uniunea Americana de Libertati Civile a spus într-un articol, „Noi nu putem, ca natiune, permite ca anxietatea publica sa imunizeze administratia si Congresul de la obligatia lor de a proteja proiectul de lege privind drepturile si de la valorile fundamentale pe care documentul le cuprinde." În numele luptei împotriva terorismului, guvernul rapeste libertati constitutionale cât de repede posibil. Aceasta va conduce la persecutie teribila în Statele Unite, care va fi mult mai rea decât tragediile fizice.Legiuitorii, suparati pentru unele dintre actiunile administratiei antiterorism, vor chestiona pe Judecatorul General John Ashcroft cu privire la aceasta problema.Unii membri ai Congresului spun ca actiunile administratiei au mers prea departe în restrângerea libertatilor civile. — USA Today, November 26, 2001 (sublinieri adaugate).În acelasi ziar, în aceeasi zi, este un desen cu doi copii, decorând un pom de craciun. Unul cânta, "El stie când dormi, el stie când esti treaz, el stie daca ai fost bun sau rau..." Celalalt copil spune, "Deja destul despre Procurorul General Ashcroft!"În America, în ultimii opt ani (in 2002 a aparut aceasta carte), au existat trei tragedii teribile: Waco, Oklahoma, si World Trade Center. În fiecare caz, solutia guvernului la probleme a rezultat în cresterea puterii guvernului si pierderea libertatilor constitutionale. În aceasta perioada scurta, am fost martori la o transformare teribila a Constitutiei, cel mai maret document creat vreodata de om. Un razboi nemaivazut împotriva libertatii constitutionale da târcoale în America. În spatele distrugerii World Trade Center, este cert, ca aceasta s-a urmarit, aceasta a fost tinta politicienilor si a agentiilor media. Pretinzând a fi americani loiali, agenti ai iezuitilor în congres si în me­dia, au adus la îndeplinire planul lor de distrugere a Americii cu aproape nici o opozitie.Va amintiti? Iezuitii sunt totalmente antagonisti fata de constitutia Americana. Charles Chiniquy a spus:Cu mult înainte de a fi consacrat ca preot, am stiut ca biserica era cel mai mare inamic al acestei republici. Profesorii mei... fusesera unanimi în a-mi spune ca principiile si legile Bisericii Romei erau absolut opuse fata de principiile care formeaza fundamentul Constitutiei Statelor Unite ale Americii. — Charles Chinquy, Fifty Years in the Church of Rome, Chick Publications, pag. 283.Fiti atenti cum Chinquy compara distinctiile dintre cele doua.Cel mai sacru principiu a Constitutiei Statelor Unite este egalitatea fiecarui cetatean înaintea legii, dar principiul fundamental al bisericii este negarea acelei egalitati.Libertatea de constiinta este proclamata, de catre Statele Unite, a fi cel mai sacru principiu, pe care fiecare cetatean sa si-l însuseasca, chiar cu pretul sângelui. Dar, libertatea de constiinta, este declarata, de catre toti papii si conciliile Romei, cel mai nesfânt si diabolic lucru, pe care fiecare catolic ar trebui sa-l ignore si distruga cu orice pretConstitutia americana asigura independenta absoluta a civililor din puterea ecleziastica sau bisericeasca; dar biserica Romei declara ca o astfel de independenta este o insulta la adresa lui Dumnezeu.Constitutia americana permite oricarui om sa serveasca lui Dumnezeu conform constiintei proprii; dar biserica Romei declara ca nici un om un a avut vreodata un astfel de drept, si ca numai singur Papa poate sti si spune ceea ce omul trebuie sa creada si sa faca.Constitutia Statelor Unite neaga dreptul unuia de a pedepsi pe altul pentru ca difera de el în religie; dar biserica Romei spune ca ea are dreptul de a pedepsi prin confiscarea bunurilor, sau cu pedeapsa mortii, pe aceia care se opun papei în religie.Statele Unite au stabilit scoli în tot teritoriul lor imens, unde invita poporul sa-si trimita copiii, pentru ca ei sa-si cultive inteligenta, ca sa devina cetateni buni, folositori. Dar Biserica Romei a blestemat, în public, toate aceste scoli, si a interzis copiilor sa frecventeze, amenintându-i cu excomunicarea în aceasta lume si cu condamnare în lumea viitoare.7. Constitutia Statelor Unite este bazata pe principiul ca poporul este sursa principala a puterii. Dar, de sute de ori, Biserica Romei a proclamat ca acest principiu este necurat si eretic. Ea spune ca toate guvernele trebuie sa aiba baza în credinta catolica; cu singur papa ca sursa legitima si infailibila, si interpret a legii. — Idem, pag. 284.Am vazut ca presedintele Statelor Unite a declarat în Washington Times, ca el se va supune Papei. Daca-i asa, el trebuie sa distruga Constitutia. În spatele distrugerii de la World Trade Center, Bush, în aparenta, a urmat agenda papei la litera.Nimic un este mai clar decât ca, daca principiile Bisericii Romei, predomina aici, Constitutia noastra va cadea. Cele doua nu pot sta împreuna. Ele se afla în directa contrazicere cu teoria fundamentala a guvernului nostru si al oricarui guvern popular. — Richard Thompson, The Papacy and the Civil Power, citat în Fifty Years in the Church of Rome, pag. 285.Daca catolicii vor ajunge sa atinga suficienta majoritate numerica în aceasta tara, libertatea religioasa s-ar afla la finalul ei. —' The Shepherd of the Valley, jurnal oficial al episcopului de la St. Louis, November 23rd, 1851.Distrugerea cladirii Murrah din orasul Oklahoma a fost eveniment planificat pentru scopul specific de a pro­duce teroare în America, astfel încât americanii, prin frica, sa renunte la libertatile si drepturile constitutionale. Planul iezuitilor lucreaza extrem de bine. Cu politicieni, scoli si colegii, agentii media, si corporatii mari la îndemâna, America este învinsa cu rapiditate, de catre inamicul dinlauntru.În timp ce trupele americane se pregateau pentru lupta împotriva unei grupari musulmane extremiste în Afganistan, USA Today citeaza pe presedinte spunând ca "administratia lui pregateste o cruciada împotriva terorismului." (USA Today, September 17,2001.)O cruciada? Cruciadele erau razboaiele catolice în timpul evului întunecat, împotriva musulmanilor care refuzau sa cedeze Ierusalimul papei. Ce vrea George Bush sa spuna prin cruciada? Alberto Rivera, un fost preot iezuit, în seria sa "Crusader" a spus clar ca Vaticanul a creat Islamul pentru distrugerea crestinilor si a evreilor, sa protejeze pe catolici si sa captureze Ierusalimul pentru papa. În primii câteva sute de ani ai existentei, Islamul a facut numai aceasta. Când a sosit timpul ca generalii puternici ai Islamului sa supuna Ierusalimul la picioarele papei, devenind constienti de puterea pe care o detineau, au refuzat sa renunte la el. Astfel, papalitatea a creat cruciadele sa izgoneasca Islamul din Ierusalim, si sa stabileasca tronul papei în "cetatea fagaduita."De ce o cruciada acum? De ce lupta America cu rebelii islamici extremistii? Sunt trei lucruri pe care iezuitii le câstiga din aceasta situatie. Dupa cum am vazut, Constitutia a fost ca un tepus în coasta pentru ei, timp de sute de ani; o vor complet distrusa. Continuând sa produca teroare în America, iezuitii, într-o zi, îsi vor atinge scopul final. De asemenea, vor sa se revanseze împotriva Islamului pentru insubordonare, nedând Ierusalimul papei când acesta si l-a dorit. În final, razboiul în Estul Mijlociu va continua pâna ce oamenii împovarati vor striga dupa ajutor, cautând o solutie pentru conflict. Când acest timp soseste, ghici cine va fi singurul facator de pace a carui prezenta în Ierusalim va aduce pacea mult dorita? Asezând pe Papa ca lider în acea regiune problematica, va parea sa fie singurul raspuns pentru ca agentiile me­dia controlate vor obisnui pe oameni cu ideea. Astfel, Papa va împarati în Ierusalim, ceea ce va face ca misiunea sa fie îndeplinita. (Un scenariu posibil !)Haideti sa ne ocupam putin de Osama Bin Laden. Bin Laden a fost ajutat de America în timpul conflictului afgano-sovietic în anii 1980, si a luptat cu America în timpul conflictului din Balcani, târziu în anii 1990. Informatii multiple descopera relatiile de afaceri dintre Bin Laden si familia Bush, iar el a avut contact cu CIA chiar în Iulie 2000. Osama Bin Laden este o planta (unealta) asa cum Lee Harvey Oswald si Timothy McVeigh au fost plante (unelte). El este folosit ca marioneta (tap ispasitor), pentru îndepartarea blamei de pe cei în cauza, iezuitii papalitatii.Milt Bearden, un fost director CIA în operatiunile din Afganistan, si consilier servicii secrete al lui Bin Laden, a fost intervievat de Dan Rather pe 12 Septembrie 2001. Rather dorea ca Bearden sa mentioneze ca Bin Laden este responsabil pentru dezastrul de la World Trade Center. Bearden a spus: "Daca n-ar avea un Bin Laden, ar inventa unul."Recent, Rick Wiles, vorbitor pentru American Freedom News, a intervievat pe Dr. Koryagina, consilier eco­nomic al lui Vladimir Putin, liderul Rusiei. În interviu, s-a discutat despre societati secrete, organizatii criminale si religioase care controleaza lumea. Ea a mentionat ca exista un guvern în umbra, cautând sa doboare Statele Unite si sa creeze un guvern mondial. Ea a avertizat în Moscova, în iulie 2001, ca America va fi atacata. Ea a mai spus ca pe când poporul American se va trezi sa vada ce i se întâmpla, si cine a facut-o, se vor afla într-o stare de soc. "Oricine stie despre crime organizate si Mafia. De asemenea, oamenii stiu de multa vreme despre societati secrete si asa mai departe. În timpul cercetarilor mele, am început sa realizez ca acele structuri pot fi puse la un loc si sa se uneasca. Si am realizat ca chiar acum, avem de-a face cu un monstru criminal, un hibrid de crima organizata, Mafia si societati secrete unite." (aired December 6, 2001)Vom asculta noi la cuvintele acestui economist rus? Societatile secrete aduc toate aceste agentii laolalta, pentru realizarea unui guvern mondial. Când Americanii vor ajunge sa cunoasca aceste lucruri, vor fi socati. Dr. Koryagina a spus tot, cu exceptia numirii societatii secrete care comanda, si care a produs distrugerea de la World Trade Center. Iezuitii Romei.


CAPITOLUL 12. TERORISM RELIGIOS ÎN AMERICA
Unde îsi are originea agenda iezuitilor cu privire la America si întreaga lume? Pentru mai mult de 200 de ani, tinta a fost distrugerea completa a Constitutiei Statelor Unite. Aceasta ar însemna abolirea libertatilor pretioase garantate de acest document. Dreptul la exprimare, dreptul presei, dreptul religiei, sau dreptul la închinare conform constiintei proprii, dreptul de a purta arme, dreptul la viata particulara, toate vor fi eliminate. Pentru ultimii câtiva ani, am fost martori acestui razboi împotriva Constitutiei si a libertatii.În arena religioasa, planul iezuitilor este sa elimine orice urma de protestantism si alte religii, si sa restaureze dominatie papala mondiala. În cele ce urmeaza, vom vedea daca iezuitii vor avea succes în îndeplinirea acestui plan sinistru.Singura sursa demna de încredere spre care merita sa ne îndreptam atentia pentru a ne informa cu privire la evenimente viitoare, este profetia biblica. Biblia a prevestit evenimente care urmau sa succeada de-a lungul istoriei, lucruri care s-au întâmplat cu exactitate. Cu aceeasi acuratete negresita, Biblia prevesteste evenimente care se vor împlini în viitor si arata rezultatele care vor avea loc în urma aplicarii planului iezuit de dominare a lumii.Capitolul biblic care descopera planurile iezuitilor este Apocalipsa 13. Sunt doua fiare mentionate în acest capitol. Prima se ridica din mare, în primul verset, iar a doua se ridica de pe pamânt, versetul 11. Sa luam aminte la citirea acestor versete: Apoi am statut pe nisipul marii. Si am vazut ridicându-se din mare o fiara... — Apocalipsa 13: 1.Apoi am vazut ridicându-se din pamânt o alta fiara... — Apocalipsa 13:11.Pentru întelegerea acestor versete, trebuie sa stabilim ce simbolizeaza o fiara în profetia biblica, si ceea ce reprezinta marea si pamântul. Haideti sa vedem cum Biblia se interpreteaza pe ea însasi.Cartea lui Daniel arata ca o fiara reprezinta o împaratie, sau în termenii moderni, o natiune, sau o tara.Aceste patru fiare mari, sunt patru împarati, care se vor ridica pe pamânt... El mi-a vorbit asa: "Fiara a patra este o a patra împaratie, care va fi pe pamânt. Ea se va deosebi de toate celelalte..." — Daniel 7: 17, 23.Astfel, vedem ca Apocalipsa 13 vorbeste despre doua puteri care au fost stabilite pe pamânt. Aceste puteri îsi au începutul în diferite parti ale pamântului.Acum, vom vedea ce reprezinta apele în profetia Biblica.Apoi mi-a zis: "Apele pe care le-ai vazut, pe care sade curva, sunt noroade, gloate si limbi." — Apocalipsa 17: 15.Vedem aici ca prima putere din Apocalipsa 13 si-a avut începutul într-o zona populata a lumii, în mijlocul natiunilor existente. Aceasta sugereaza ca aceasta prima putere s-a ridicat în zona populata a Europei. A doua putere din Apocalipsa 13:11, se ridica din pamânt, ceea ce înseamna ca s-a ridicat într-o zona nepopulata, cu putini locuitori. Aceasta sugereaza ca ridicarea unei a doua puteri a avut loc în Emisfera Vestica; unde densitatea populatiei era foarte joasa.Aici avem ceva mai multe informatii despre prima fiara....o fiara cu zece coarne si sapte capete; pe coarne avea zece cununi împaratesti, si pe capete avea nume de hula. Fiara pe care am vazut-o semana cu un leopard; avea labe ca de urs; si gura ca o gura de leu. Balaurul i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie si o stapânire mare. — Apocalipsa 13: 1, 2.Aici avem, de asemenea, ceva mai multe informatii despre a doua fiara.Apoi am vazut ridicându-se din pamânt o alta fiara, care avea doua coarne ca ale unui miel, si vorbea ca un balaur. —Apocalipsa 13: 11.Sa aruncam o privire la însemnatatea cuvintelor hula, balaur, si miel din aceste versete. Prima putere huleste si a primit putere, autoritate de la balaur.Marcu explica unul din întelesurile hulei.Când le-a vazut Isus credinta, a spus slabanogului: "Fiule, pacatele îti sunt iertate!" Unii din carturari, care erau de fata, se gândeau în inimile lor: "Cum vorbeste omul acesta astfel? Huleste! Cine poate sa ierte pacatele decât numai Dumnezeu?" — Marcu 2: 5-7.Ca fiu al lui Dumnezeu, Hristos avea putere sa ierte pacate si înca are puterea de a ierta pacate astazi. Daca un om simplu pretinde a avea putere sa ierte pacate, atunci, aceea este hula. Iudeii, care refuzau sa-l accepte pe Isus ca fiu al lui Dumnezeu, au declarat ca hulise, pentru ca, dupa parerea lor, Isus era un simplu om. Aceasta prima putere din Apocalipsa 13 huleste pentru ca pretinde a avea puterea sa ierte pe oameni de pacatele lor.Care este alt înteles a hulei?Iudeii I-au raspuns: "Nu pentru o lucrare buna aruncam noi cu pietre în tine, ci pentru o hula, si pentru ca tu, care esti om, te faci Dumnezeu." — Ioan 10: 33.Hristos era Dumnezeu în carne omeneasca, dar iudeii un recunosteau aceasta. Deci, când Hristos pretindea a fi una cu Tatal, Iudeii au declarat ca hulise. Astfel, când un om pretinde a fi Dumnezeu pe pamânt, aceasta este hula, iar prima putere din Apocalipsa 13, pretinde a fi Dumnezeu.Va puteti gândi la o putere care, ridicându-se pe teritoriul Europei pretinde a ierta pacate si pretinde a fi Dumnezeu? Cutia confesionala a Bisericii Catolice este cunoscuta în toata lumea ca locul în care pacatosul intra sa capete iertare de la un preot. Cele mai teribile crime au rezultat din expunerea gândurilor interioare fata de o fiinta umana. Biblia spune, "Este un singur mijlocitor între Dumnezeu si oameni: Omul Isus Hristos." (1 Timotei 2: 5). Un preot catolic nu are mai multa capacitate de a ierta pacatele, decât oricare dintre oameni!Acum, sa luam aminte la câteva afirmatii pe care le-a facut papalitatea despre papa, fiind Dumnezeu pe pamânt:Papa are o astfel de demnitate si este demn de exaltare, pentru ca nu este un simplu om, dar ca si cum ar fi Dumnezeu, si vicarul lui Dumnezeu. Papa are o astfel de suprema demnitate, ca, drept vorbind, el nu a fost asezat în orice rang de demnitate, ci a fost asezat în culmea tuturor rangurilor de demnitate... El este, de asemenea, monarhul divin, împaratul suprem si regele regilor. Întrucât Papa este încoronat cu o tripla coroana, ca Rege al Cerului al Pamântului si a lumii de mai jos decât pamântul. — Lucius Ferraris, Prompta Bibliotheca, volumul 6, pag. 438, 442.Pentru ca tu esti pastorul, tu esti medicul, tu esti stapânul; în final, tu esti un alt Dumnezeu pe pamânt. — Christopher Marcellus Oration in the Fifth Lateran Council, 4th session. J.D. Mansi, Sacrorum Conciliorum…Collection, volume 32, col. 761, tradus.Papa este judecatorul suprem al legii tarii... El este vicarul lui Hristos, care este nu numai Preot pentru veci, ci si Rege al regilor si Domn al domnilor. — La Civilta Catolica, March 18, 1871, citat în Leonard Woolsey Bacon, An Inside View of the Vatican Council, American Tract Society, pag. 229.Haideti sa ne gândim la câteva dintre numele aplicate lui Hristos în Scripturi, si sa vedem daca ar putea sa se aplice papei: Dumnezeu Atotputernic, Creator, Mântuitor, Hristos, Domn, Preasfânt, Rege al regilor si Reverend. Ce ar putea fi mai hulitor decât ca un om sa­-si atribuie vreunul din aceste titluri? "Ea si-a deschis gura, si a început sa rosteasca hule împotriva lui Dumnezeu..." (Apocalipsa 13: 6).Citatele de mai sus sunt hule în adevaratul sens. Puterea Romano-catolica este prima fiara din Apocalipsa 13. Apocalipsa 13:2 ne spune ca balaurul i-a dat puterea si scaunul lui de domnie, si o stapânire mare. Cine este balaurul care da papalitatii putere si autoritate?Biblia ne spune ca balaurul este Diavolul (contrar superstitiei, diavolul este o fiinta puternica si inteligenta dar decazuta, caracter imoral):Si balaurul cel mare, sarpele cel vechi, Diavolul si Satana, care înseala întreaga lume, a fost aruncat pe pamânt si împreuna cu el au fost aruncati si îngerii lui. —Apocalipsa 12: 9.Diavolul însusi a dat papalitatii puterea lui, tronul lui, si stapânire mare. Diavolul conduce papalitatea. Diavolul conduce papalitatea în distrugerea libertatii pe pamânt (vezi juramanul iezuit si caracterul lor, sunt asemanatori *tatalui* lor, diavolul). Satana este acela care cauta omagiu din partea multimilor prin a-i face sa se plece la picioarele pontifului Romei. Felul brutal de guvernamânt pe care papalitatea l-a condus în timpul Evului Întunecat, este felul de guvernamânt pe care Satana si papalitatea îl promoveaza astazi. Un guvern satanic are urmatoarele caracteristici:Este controlat numai de câtiva; este dictatorial.Nu ofera libertate poporului.Uneste biserica si statul laolalta.Persecuta pe cei care nu se supun.Faptul ca papalitatea este prima putere din Apocalipsa 13, este dincolo de orice îndoiala. Totusi, cine este a doua putere din Apocalipsa 13? Stim ca s-a ridicat în Emisfera Vestica avea doua coarne ca de miel si vorbea ca un balaur (versetul 11). Acest verset indica ca guvernul a luat fiinta având caracteristicile unui miel, iubitor de libertate si drept, dar ajunge sa adopte sistemul de guvernamânt papal sau satanic.Biblia ne spune ca Hristos este mielul.A doua zi, Ioan a vazut pe Isus venind la el, si a zis: "Iata Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatele lumii!" — Ioan 1: 29Si pe când privea pe Isus umblând, a zis: "Iata Mielul lui Dumnezeu!"— Ioan 1: 36.Hristos este Mielul profetiei Biblice. A doua putere din Apocalipsa 13, care se ridica în Emisfera Vestica, începe prin adoptarea unui guvern crestin, dar termina în a actiona ca un balaur (Satana). Începe diferit de papalitate si sfârseste în a fi exact ca ea. Cum un guvern crestin este opusul guvernului satanic, aceasta a doua putere trebuie sa fi avut urmatoarele caracteristici la început:Este un guvern al poporului, pentru popor.Garanteaza drepturi egale libertati cum ar fi libertatea de exprimare, libertatea în religie, etc.Pastreaza biserica si statul separate.Protejeaza poporul de tiranie politica si, mai ales, religioasa.A doua putere din Apocalipsa 13 care are aceste caracteristici nu poate fi alta decât Statele Unite ale Americii. Ea s-a ridicat în Emisfera Vestica si a început prin adoptarea unui guvern asemanator unui miel. Dupa cum am vazut în aceasta carte, iezuitii sunt folositi sa distruga acest guvern ca un miel, si sa-l faca papal, diavolesc. Apocalipsa 13 a prevestit cu 2000 de ani înainte ca iezuitii vor avea succes, pentru ca versetul 11 spune ca America va începe cu un guvern asemanator unui miel, dar, într-o zi, va vorbi ca un balaur. Infiltrarea iezuitilor în toate departamentele guvernului Statelor Unite face ca aceasta tara sa devina o putere tiranica, persecutoare. America vorbeste si se comporta ca Satana, în fiecare zi mai mult.Apocalipsa 13 descopera ridicarea papalitatii si a Statelor Unite. Prezinta caracteristicile guvernului american la început si prevesteste capturarea finala de catre iezuiti. De asemenea, ne arata puterea dictatoriala a papalitatii manifestata fata de Reformatiunea Protestanta.Si au început sa se închine balaurului, pentru ca daduse puterea lui fiarei. Si au început sa se închine fiarei zicând: "Cine se poate asemana cu fiara si cine se poate lupta cu ea?" — Apocalipsa 13:4.În timpul Evului Întunecat, pamântul se închina la picioarele pontifului Roman. Cu ridicarea lui Luther si a Reformatiunii Protestante, Biblia a fost data oamenilor în limba lor materna, ca singura regula de credinta si practica. Biblia si numai Biblia era strigatul Reformatorilor. Dupa un timp, multe mii de oameni au acceptat învataturile gasite numai în Biblie.De asemenea, dezvaluie un timp când închinarea la papa va fi din nou solicitata prin amenintarea cu moartea, si ca Statele Unite va fi puterea care va îndemna lumea sa se închine papalitatii.Ea lucra cu toata puterea fiarei dintâi înaintea ei; si facea ca pamântul si locuitorii lui sa se închine fiarei dintâi, a carei rana de moarte fusese vindecata... I s-a dat putere sa dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei sa vorbeasca, si sa faca sa fie omorâti toti cei ce nu se vor închina icoanei fiarei. —Apocalipsa 13: 12, 15.Cum se va închina lumea papalitatii? Ce semn descopera autoritatea papala pe pamânt? Trebuie sa vedem cum definesc scripturile închinarea. Felul în care întelegem si reactionam la aceasta, va hotarî destinul nostru, dupa cum arata versetul urmator.Apoi a urmat un alt înger, al treilea, si a zis cu glas tare: "Daca se închina cineva fiarei si icoanei ei, si primeste semnul ei pe frunte sau pe mâna, va bea si el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei lui; si va fi chinuit în foc si pucioasa, înaintea sfintilor îngeri si înaintea Mielului."— Apocalipsa 14: 9, 10.Aceasta este cea mai severa avertizare din partea lui Dumnezeu. Urmatoarele versete ne vor arata diferenta dintre adevarata închinare la Dumnezeu, si închinarea falsa.Degeaba ma cinstesc ei, dând învataturi care nu sunt decât porunci omenesti. Voi lasati porunca lui Dumnezeu. Si tineti datina asezata de oameni... El le-a mai zis: "Ati desfiintat frumos porunca lui Dumnezeu, ca sa tineti datina voastra." — Marcu 7:7-9.Evreilor li s-au dat cele zece porunci în Exod 20:2-17. De-a lungul secolelor, evreii au corupt poruncile cu multe traditii care au dat înteles gresit autoritatii celor zece porunci. Acest lucru a fost aspru mustrat de Hristos. El a declarat ca atunci când poruncile sunt înlaturate, iar traditia omeneasca îi ia locul, aceasta este numita închinare nefolositoare. Adevarata închinare ar implica onoare fata de toate cele zece porunci.Închinarea falsa înseamna onoare fata de traditiile omenesti.Adevarata închinare înseamna onoare fata de poruncile lui Dumnezeu.În Apocalipsa 13 si 14, suntem confruntati cu o traditie papala care este înaltata deasupra uneia dintre cele zece porunci ale lui Dumnezeu, iar aceasta traditie papala este semnul autoritatii papale în lume. Cunoasteti una dintre traditiile papale care vin în directa contradictie cu una dintre poruncile lui Dumnezeu, despre care papalitatea însasi spune ca este semnul autoritatii ei pe pamânt? Aceasta traditie este atât de rea înaintea cerului încât, daca cineva continua sa se supuna poruncii papalitatii fiind deplin constient ca aceasta este contrara poruncii explicite a lui Dumnezeu, "acesta va bea din vinul mâniei lui Dumnezeu." (Apocalipsa 14:10).Acum, vom privi la câteva afirmatii amintite în literatura catolica, care vor arata care este semnul autoritatii papale pe pamânt.Dovedeste-mi numai din Biblie ca sunt legat sa sfintesc Dumineca.Nu exista o astfel de porunca în Biblie. Este o lege a sfintei biserici catolice. Biblia spune, "Adu-ti aminte de ziua de odihna ca s-o sfintesti." Biserica Catolica spune, Nu! Prin puterea mea divina abolesc ziua de Sabat si va poruncesc sa sfintiti prima zi a saptamânii. Si iata, întreaga lume civilizata, se pleaca în supunere reverenta poruncii sfintei Biserici Catolice. — Thomas Enright, CSSR, President, Redemtorist College (Roman Catholic), Kansas City, MO., February 18, 1884.Observarea duminicii de catre protestanti este un omagiu pe care îl aduc autoritatii Bisericii Catolice. — Monsignor Louis Segur, Plain Talk About the Protestantism of Today (1868), pag. 213.Daca protestantii ar urma Biblia, ei ar trebui sa se închine lui Dumnezeu în Sabat, sâmbata. Prin pazirea duminicii, ei urmeaza o lege a Bisericii Catolice. — Albert Smith, Chancellor of the Archdiocese of Baltimore, raspunzând pentru cardi­nal într-o scrisoare pe 10 Februarie, 1920.Statul, prin votarea de legi cu privire la sfintirea duminicii, recunoaste autoritatea bisericii Catolice, si îndeplineste, cu credinciosie, sfaturile ei.Duminica, ca o zi din saptamâna pusa de-o parte pentru închinare obligatorie la Dumnezeu, sa fie sfintita suspendând activitatile lucrative si tranzactiile de afaceri, si prin exercitarea devotiunii, este, pur si simplu, o creatie a Bisericii Catolice. — The American Catholic Quarterly Review, Ianuarie, 1883, pag. 152, 139.Protestantii accepta duminica mai degraba decât Sâmbata ca zi de închinare publica dupa ce Biserica Catolica a facut schimbarea... dar mintea protestanta pare ca nu realizeaza aceasta... prin observarea duminicii, ei accepta autoritatea purtatorului de cuvânt a bisericii, Papa. — Our Sunday Visitor, 5 Februarie, 1950.Este bine sa amintim prezbiterienilor, Baptistilor, Metodistilor si tuturor crestinilor, ca Biblia nu-i sustine nicaieri în pazirea duminicii. Duminica este o institutie a bisericii romano-catolice, iar aceia care pazesc aceasta zi, pazesc o porunca a Bisericii Catolice. — Priest Brady, într-o adresare, raportata în Elizabeth, N.J. News, 18 Martie, 1903.Semnul autoritatii Bisericii Catolice în lume este pazirea duminicii. Aceasta este o traditie negasita în Biblie. Îsi are originea în Roma, si când onoram traditia duminicii, dam omagiu papalitatii. Pazirea duminicii merge în contradictie directa cu învataturile clare ale poruncii a patra, care declara:Adu-ti aminte de ziua de odihna ca s-o sfintesti. Sa lucrezi sase zile, si sa-ti faci lucrul tau. Dar ziua a saptea este ziua de odihna închinata Domnului Dumnezeului tau. Sa un faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau, nici roaba ta, nici vita ta, nici strainul care este în casa ta. Caci în sase zile a facut Domnul cerurile, pamântul si marea si tot ce este în ele, iar în ziua a saptea s-a odihnit. De aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihna si a sfintit-o. — Exod 20: 8-11. (sectoarele strict necesare pot functiona si in Sabat. Dumnezeu este si unul al logicii si lucrului inteligent facut)Papalitatea ne spune exact care este semnul ei.Bineînteles ca Biserica Catolica pretinde ca schimbarea din sâmbata în duminica a fost lucrarea ei. Si aceasta este semnul puterii si autoritatii sale eclesiastice în probleme de religie. — C.F. Thomas, Chancellor of Cardinal Gibbons.Duminica este semnul autoritatii noastre… Biserica este deasupra Bibliei, iar schimbarea aceasta din sâmbata în duminica sta ca dovada al acestui fapt. — Catholic Record, 1 Septembrie, 1923 (Ontario).Prin cuvintele proprii, ei ne spun ca pazirea duminicii este semnul Fiarei. Amintiti-va ca Satana, diavolul, a dat Bisericii Catolice puterea lui si stapânire mare în lume. Întrucât papalitatea face lucrarea diavolului, Satana este acela care vrea ca lumea sa calce porunca lui Dumnezeu cu privire la Sabat si sa se închine papalitatii, duminica.Apocalipsa 13 si istoria curenta ne spun ca undeva în viitor, iezuitii vor organiza un nou atac terorist, sau vor crea alta criza, cu scopul de a-si implanta planul — o Lege Duminicala Nationala. Au folosit dezastrele din Waco, Oklahoma si World Trade Center, pentru a elimina libertati constitutionale pretioase în America. Aceste trei evenimente au fost bine planuite, în vederea determinarii americanilor sa renunte la libertatea lor platita cu sânge. Acest proces nu va înceta pâna ce Legi Duminicale vor fi votate în aceasta tara, si dupa aceea, în întreaga lume. Aceasta lege va produce o persecutie sângeroasa, ca în timpul Evului Întunecat.Foarte curând, lumea va fi împartita în doua mari categorii. Pe de-o parte, marea majoritate a oamenilor, aliniati cu iezuitii si Vaticanul în revolta directa împotriva lui Dumnezeu, iar pe de alta parte, un grup mic format din aceia care iubesc pe Dumnezeu si pazesc poruncile Sale. Marea linie de despartire între cele doua categorii va fi legea celor zece porunci, în special porunca a patra, Sabatul.De ce parte te vei afla tu? Vei îmbratisa scopul final al papalitatii, pazirea duminicii, sau vei îmbratisa marele semn al puterii creatoare si rascumparatoare a lui Dumnezeu — Sabatul zilei a saptea? Pazirea duminicii, omagiu adus papalitatii, va conduce America si apoi lumea la ruina, în timp ce pazirea Sabatului, care reprezinta supunere totala fata de vointa lui Dumnezeu, va conduce la o viata cu totul diferita de ceea ce traim noi acum..., viata vesnica, intr-o lume noua reintegrata in circuitul universal al marii creatii dumnezeiesti, este o realitate demonstrata de cuvantul profetic care nu poate fi gresit...
... Daca se închina cineva fiarei si icoane ei, si primeste semnul ei pe frunte sau pe mâna, va bea si el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui, si va fi chinuit în foc si în pucioasa înaintea sfintilor îngeri si înaintea Mielului. —Apocalipsa 14:9-10